Atacatorii schimbă strategia: metoda veche care folosește acum inteligența artificială pentru a păcăli victimele și mai ușor

Înșelătoriile telefonice au devenit principalul tip de incident raportat către Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC), potrivit datelor aferente primei jumătăți a anului 2026. Statisticile arată că 42% dintre sesizările primite de instituție vizează fraudele prin apel telefonic, cunoscute sub denumirea de vishing.

Un simplu apel telefonic poate deveni o capcană. Avertismentul transmis de experții DNSC

Pe următoarele poziții se află atacurile de tip phishing, care reprezintă 14% din totalul raportărilor, și fraudele prin SMS, respectiv smishing, cu o pondere de 13%. Datele prezentate de DNSC indică și amploarea fenomenului la nivel național. În primele șase luni din 2026, structurile de investigații criminale ale Poliției Române specializate în infracțiuni informatice au înregistrat aproximativ 15.000 de dosare penale.

„Metodele folosite de atacatori nu sunt neapărat noi, însă tehnologia pe care o folosesc a evoluat semnificativ, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de inteligenţă artificială. În acelaşi timp, aceştia stăpânesc din ce în ce mai bine tehnici de inginerie socială, prin care conving oamenii să le ofere date, să le trimită bani sau să instaleze aplicaţii maliţioase.

În continuare, noi ca utilizatori trebuie să fim atenți la trei elemente pe care le putem identifica în fiecare tentativă de fraudă – emoția, urgența, urmată de solicitarea de date. Inițiative precum cea de astăzi, în care, DNSC, ING, Poliția Română, societatea civilă și presa din România discută împreună despre cele mai recente scenarii și povești folosite în tentativele de fraudă, sunt esențiale – prevenția rămâne la fel de importantă ca reacția în fața atacurilor cibernetice”, a explicat Mihai Rotariu, manager Direcția Comunicare, Marketing și Media, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).

Zeci de mii de dosare privind infracțiuni informatice sunt încă nesoluționate

Conform studiului, persoanele din România cu vârsta de peste 50 de ani sunt familiarizate, în medie, cu șapte dintre cele 13 tipuri de fraude incluse în cercetarea națională. Cea mai cunoscută metodă este reprezentată de mesajele și apelurile false care par să provină de la bănci sau alte instituții, asociate tehnicilor. Aproximativ 66% dintre respondenți au declarat că au auzit despre acest tip de fraudă.

Pe locul al doilea în topul metodelor cunoscute se află phishing-ul, care presupune transmiterea unor linkuri către site-uri false ce imită platforme oficiale. Această metodă este cunoscută de 63% dintre participanții la studiu.

La o diferență mică se află ofertele pentru produse sau servicii prezentate la prețuri nerealist de mici, precum și mesajele sau e-mailurile prin care sunt solicitate parole, date personale ori actualizarea unor conturi, ambele fiind menționate de 61% dintre respondenți.

57% dintre respondenți au auzit despre solicitările de bani pe social media

Mai mult, cercetarea arată că peste jumătate dintre participanți cunosc și alte forme de fraudă digitală. Astfel, 57% dintre respondenți au auzit despre solicitările de bani transmise prin platforme precum WhatsApp, Facebook sau TikTok, iar 56% sunt familiarizați cu investițiile false și promisiunile financiare nerealiste.

În ceea ce privește reacția la tentativele de fraudă, studiul indică faptul că majoritatea persoanelor de peste 50 de ani aleg să ia măsuri. Aproape 69% dintre respondenți au declarat că au apelat la Poliție sau la alte autorități, în timp ce 47% au blocat contactul de la care au primit mesajul suspect.

De asemenea, 36% dintre participanți au spus că au verificat informațiile înainte de a reacționa, iar 19% au ales să ignore mesajul primit. Un procent de 11% a recunoscut că a accesat linkul transmis, iar un procent similar a contactat banca pentru a verifica situația.

Recomandările specialiștilor pentru protejarea împotriva fraudelor online

Pentru a evita tentativele de fraudă pe internet, utilizatorii sunt sfătuiți să manifeste prudență atunci când primesc mesaje sau e-mailuri care transmit un sentiment de urgență și îi determină să acționeze rapid. Formulări precum „rezervarea dumneavoastră va fi anulată în 24 de ore” sau „contul dumneavoastră va fi suspendat” pot reprezenta semnale de alarmă.

De asemenea, este recomandată evitarea accesării linkurilor și atașamentelor primite din surse necunoscute, mai ales atunci când mesajul nu era așteptat sau există suspiciuni privind autenticitatea acestuia. În astfel de situații, verificarea informațiilor trebuie făcută prin contactarea platformei sau instituției respective folosind un alt canal de comunicare.

Utilizatorii sunt avertizați să nu instaleze aplicații la solicitarea unor persoane care pretind că reprezintă companii de investiții sau alte servicii și care cer acces la telefon, calculator ori alte dispozitive. O astfel de acțiune poate permite accesul neautorizat la date personale, conturi bancare și alte informații importante.

Alte sfaturi utile

În cazul în care este nevoie de sprijin pentru realizarea unei operațiuni, recomandarea este ca utilizatorii să contacteze direct banca. Totodată, aceștia trebuie să verifice dacă site-urile accesate sunt autentice și să fie atenți la paginile clonate, care pot copia aspectul unor platforme oficiale, dar folosesc adrese de domeniu diferite sau scrise incorect.

Specialiștii recomandă ca autentificarea în aplicațiile de internet banking să nu fie realizată prin linkuri primite prin SMS sau e-mail. Este indicată utilizarea aplicației oficiale instalate pe telefon sau accesarea directă a adresei web cunoscute.

O atenție suplimentară este necesară și în cazul ofertelor disponibile online care par „prea bune pentru a fi adevărate”. Promisiuni precum „investiții cu profit garantat” sau „câștiguri de nerefuzat” pot indica tentative de fraudă.

Înainte de confirmarea oricărei operațiuni, utilizatorii sunt sfătuiți să verifice cu atenție detaliile tranzacției și mesajele primite de la bancă, pentru a se asigura că validează acțiunea dorită.

Pentru identificarea mai ușoară a tentativelor de fraudă online, recomandarea este informarea constantă din surse de încredere, precum site-ul DNSC, secțiunea de securitate a ING Bank și platforma Siguranța Online.