Alegerile anticipate, greu de organizat în România. Șeful AEP: Calendarul actual este imposibil de respectat

Organizarea unor alegeri parlamentare anticipate în România ar ridica probleme legislative și administrative majore, în condițiile în care actualul calendar electoral a fost conceput exclusiv pentru scrutinurile desfășurate la termen. Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a explicat că legislația în vigoare nu permite, în forma actuală, organizarea rapidă a unor alegeri anticipate fără modificări legislative importante.

Potrivit acestuia, respectarea termenelor prevăzute de Legea nr. 208/2015 este practic imposibilă în cazul dizolvării Parlamentului, iar adoptarea actelor normative necesare într-un interval atât de scurt ar încălca inclusiv regulile privind transparența decizională.

Adrian Țuțuianu: Legea actuală a fost gândită pentru alegeri la termen

În cadrul unei conferințe de presă susținute marți, președintele AEP a explicat că baza constituțională pentru organizarea alegerilor anticipate există, însă legislația electorală nu este adaptată unui astfel de scenariu.

”Mai întâi de toate, articolul 89 din Constituţia României reglementează posibilitatea dizolvării Parlamentului. Articolul 89, coroborat cu articolul 63 din Constituţie prevăd că preşedintele României poate dizolva Parlamentul, consecinţa fiind convocarea alegerilor anticipate, care trebuie să aibă loc în cel mult trei luni de la momentul dizolvării. Legea 208/2015, care este actul normativ de bază, a fost gândită pentru alegeri la termen. Întregul calendar electoral, inclusiv termenele în care trebuie rezolvate anumite aspecte procedurale, au fost gândite pornind de la ideea unui scrutin care are loc în mod normal la termen. Un asemenea calendar ca cel prevăzut de Legea 208/2015 astăzi este imposibil de respectat în contextul unor alegeri anticipate”, a declarat Adrian Țuțuianu.

Ar fi nevoie de modificări legislative urgente

Șeful AEP a explicat că organizarea anticipatelor ar presupune reducerea mai multor termene procedurale, lucru care nu poate fi făcut fără modificarea legislației.

”Scurtarea termenelor implică adoptarea unui act normativ. Noi nu avem astăzi nici Parlament la lucru şi nici Guvern care să poată adopta o ordonanţă de urgenţă, iar subsecvent ar trebui adoptate cel puţin cinci hotărâri de guvern. Cu alte cuvinte, ca să ne încadrăm pe termenele existente azi în Legea 208, în ziua când s-a dizolvat Parlamentul ar trebui să avem ordonanţa şi ar trebui să avem cinci hotărâri de guvern şi ar însemna să încălcăm toate regulile privind transparenţa actelor normative respective”, a afirmat președintele Autorității Electorale Permanente.

Potrivit acestuia, lipsa unui Guvern cu puteri depline și suspendarea activității Parlamentului complică și mai mult procedura.

Probleme privind birourile electorale și strângerea semnăturilor

Adrian Țuțuianu a atras atenția că și organizarea efectivă a procesului electoral ar fi afectată de timpul foarte scurt.

În opinia sa, constituirea birourilor electorale și soluționarea eventualelor contestații ar trebui realizate într-un ritm dificil de susținut.

”Constituirea birourilor electorale de circumscripţie şi birourilor electorale ale secţiilor de votare ar trebui făcută în termene mult mai scurte, ceea ce pune problema şi accesului la justiţie şi a capacităţii instanţelor de a soluţiona eventuale contestaţii într-un termen foarte scurt. Termenul de strângere de semnături ar trebui foarte mult restrâns. Sau poate ar trebui să prevedem că la anticipate ar trebui strânse mai puţine semnături, pentru că altfel se pune problema că împiedici exercitarea drepturilor electorale”, a explicat șeful AEP.

Votul din diaspora ar putea întâmpina dificultăți

Președintele Autorității Electorale Permanente a vorbit și despre provocările privind organizarea votului în străinătate.

Acesta consideră că Ministerul Afacerilor Externe nu ar avea suficient timp pentru identificarea și amenajarea secțiilor de votare, iar votul prin corespondență ar putea fi afectat de termenele foarte scurte.

”MAE nu ar avea timp suficient să identifice sedii, să încheie contracte, să poată organiza asemenea secţii, iar votul prin corespondenţă ar fi pus în discuţie, pentru că legea actuală prevede că ar trebui să te înscrii în luna aprilie pentru exercitarea votului prin corespondenţă. Ori, dacă nu există timp sau reducem foarte mult timpul necesar înscrierii pentru vot în corespondenţă, nu mai vorbesc de transmiterea plicurilor cu opţiunea de vot, s-ar putea să avem o problemă cu respectarea drepturilor electorale”, a precizat Adrian Țuțuianu.

Șeful AEP avertizează asupra riscurilor

În concluzie, Adrian Țuțuianu a afirmat că timpul limitat poate afecta desfășurarea corectă a unui scrutin anticipat și poate ridica probleme privind respectarea standardelor democratice.

”Aş vrea să conchid spunând că timpul redus poate afecta pregătirea corespunzătoare a scrutinului electoral, că se pune în discuţie stabilitatea legislaţiei electorale prin raportare la standardele Comisiei de la Veneţia, că se pune în discuţie protecţia efectivă a dreptului de vot şi a dreptului de a fi ales şi, de asemenea, avem probleme cu partea finală, adică organizarea unor alegeri corecte şi libere, care să permită accesul neîngrădit al candidaţilor şi cetăţenilor la exerciţiul dreptului de vot”, a declarat acesta.

AEP pregătește un Cod Electoral

Întrebat dacă este necesară modificarea legislației sau adoptarea unei legi speciale pentru alegerile anticipate, Adrian Țuțuianu a spus că instituția intenționează să propună, în toamnă, un proiect amplu de Cod Electoral, care să includă și reguli dedicate unui astfel de scrutin.

”În strategia pe care o avem dacă vom trece peste momentul actual, am spus că dorim să venim în luna octombrie cu un proiect de cod electoral şi acolo să avem un capitol dedicat regulilor privind alegerile anticipate. Dacă este să discutăm ce s-ar putea face astăzi, răspunsul este că nu putem face mai nimic. Avem capacitatea tehnică necesară pentru a pregăti un proiect de lege. Problema este cine îl preia că ar trebui preluat fie de Guvern, ori Guvernul actual nu are puteri depline şi nu ar putea să promoveze un proiect de lege sau ar trebui să fie preluat de nişte grupuri de parlamentari ca iniţiativă legislativă, trecut prin cele două camere”, a mai afirmat președintele Autorității Electorale Permanente.