Alegerile parlamentare anticipate ar putea provoca haos electoral în România. Avertisment de la șeful AEP: Nu avem o reglementare

Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, avertizează că România nu este pregătită din punct de vedere legislativ pentru organizarea unor alegeri parlamentare anticipate, în cazul unei eventuale dizolvări a Parlamentului. Declarațiile vin în contextul discuțiilor tot mai frecvente din ultima perioadă despre posibilitatea unei astfel de situații, pe fondul crizei politice.

Șeful Autorității Electorale Permanente (AEP) susține că actuala legislație prevede doar la nivel constituțional posibilitatea organizării alegerilor anticipate, însă nu există o lege clară care să stabilească modul concret de desfășurare a scrutinului. Potrivit acestuia, lipsesc reglementările referitoare la termenele pentru campania electorală, depunerea candidaturilor și organizarea efectivă a alegerilor.

Șeful AEP avertizează că alegerile parlamentare anticipate ar putea provoca haos electoral

Adrian Țuțuianu a explicat că România nu are în prezent un cadru legislativ aplicabil unei situații generate de o criză politică majoră care să conducă la dizolvarea Parlamentului. În opinia sa, Autoritatea Electorală Permanentă ar trebui să fie pregătită să propună rapid soluții legislative pentru astfel de scenarii neprevăzute.

El a comparat necesitatea pregătirii pentru alegeri anticipate cu pregătirea pentru situații de urgență, afirmând că statul ar trebui să fie pregătit și pentru eventuale evenimente electorale neanticipate la nivel național.

Președintele AEP a amintit și episodul din anul 2000, când România s-a apropiat de organizarea unor alegeri parlamentare anticipate în timpul guvernului condus de Ludovic Orban. Potrivit explicațiilor sale, după demiterea guvernului prin moțiune de cenzură s-a încercat dizolvarea Parlamentului, însă procesul s-a oprit odată cu declanșarea pandemiei de COVID-19.

Adrian Țuțuianu consideră că instituțiile statului ar fi luate prin surprindere dacă Parlamentul ar fi dizolvat în prezent, deoarece nu există proceduri clare și complete pentru organizarea rapidă a unui nou scrutin legislativ.

„Nu avem astăzi o reglementare care să fie aplicabilă unui proces electoral generat de o criză politică majoră. Se ajunge la dizolvarea Parlamentului și, neavând un cadru legal, datoria noastră, la Autoritatea Electorală Permanentă, este să venim și să propunem o soluție, pentru că se poate întâmpla oricând un eveniment electoral neanticipat la nivel național. Ne pregătim de cutremur, ne facem bagajul să-l avem pregătit, de ce să nu ne pregătim și pentru alegeri?”, a declarat Adrian Țuțuianu la Digi24.

Adrian Țuțuianu a susținut necesitatea introducerii unui capitol distinct dedicat alegerilor anticipate într-un viitor Cod Electoral

În acest context, el a susținut necesitatea introducerii unui capitol distinct dedicat alegerilor anticipate într-un viitor Cod Electoral. Potrivit acestuia, Constituția obligă autoritățile să rezolve o eventuală criză politică în termen de trei luni, ceea ce ar presupune modificări importante privind termenele electorale, constituirea birourilor electorale, organizarea circumscripțiilor și durata campaniei electorale.

Șeful AEP a avertizat că, în lipsa unei legislații clare, instituția ar fi nevoită să elaboreze rapid reglementări într-un interval foarte scurt pentru a respecta termenul constituțional. El a atras atenția că o astfel de situație ar putea conduce din nou la adoptarea unei ordonanțe de urgență a Guvernului, care ar putea fi contestată din punct de vedere constituțional.

Potrivit informațiilor prezentate, Parlamentul României nu a fost dizolvat niciodată până în prezent.

„Avem nevoie de un capitol distinct într-un viitor Cod Electoral dedicat alegerilor anticipate, pentru că Constituția ne obligă să rezolvăm criza în termen de trei luni. Asta înseamnă că trebuie să umblăm la termene, la modul de constituire a birourilor electorale, la organizarea circumscripțiilor, la durata campaniei electorale și la întreaga arhitectură electorală.

Dacă mâine s-ar întâmpla să se dizolve Parlamentul, AEP ar trebui să scoată pe masă o reglementare în câteva zile, astfel încât să ne putem încadra în termenul constituțional și să fie parcursă întreaga procedură legală. Ar fi aproape imposibil, pentru că am ajunge din nou la o ordonanță de urgență a Guvernului, care ar putea fi considerată neconstituțională”, a mai spus Adrian Țuțuianu.

În ce condiții poate fi dizolvat Parlamentul

Constituția României stabilește, prin articolul 89, că președintele poate dizolva Parlamentul după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

„După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”, prevede articolul 89 din Constituție.

Tot Constituția prevede că Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată pe an, nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial și nici în timpul stării de urgență, al stării de asediu, mobilizării sau războiului.

De asemenea, articolul 63 din Constituție stabilește că alegerile pentru Camera Deputaților și Senat trebuie organizate în cel mult trei luni de la expirarea mandatului Parlamentului sau de la dizolvarea acestuia.

„Alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senat se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului”, prevede articolul 63 din Constituție.