AEP pregătește schimbări majore în legislația electorală. Adrian Țuțuianu anunță noi reguli pentru partide și campanii

Autoritatea Electorală Permanentă pregătește un amplu proces de reformare a legislației electorale din România. Președintele instituției, Adrian Țuțuianu, a anunțat luni că în luna iunie vor fi depuse în Parlament mai multe proiecte legislative care vizează organizarea alegerilor, finanțarea partidelor și regulile privind publicitatea electorală.

AEP vrea modificarea legislației electorale și reguli mai stricte pentru partide

Adrian Țuțuianu a explicat că reforma face parte din direcțiile strategice stabilite pentru anul 2026 printr-un ordin emis recent de conducerea AEP.

„Am emis în urmă cu trei săptămâni un ordin al preşedintelui AEP în care am stabilit principalele direcţii de acţiune strategică pentru anul 2026. Printre alte lucruri pe care le-am propus este modificarea legislaţiei aferente proceselor electorale şi ne-am propus ca în luna iunie să depunem la Parlament, o să vedem în ce formulă, mai multe proiecte de lege”, a declarat șeful AEP.

Potrivit acestuia, schimbările urmăresc mai multe componente importante: organizarea și funcționarea partidelor politice, modul de funcționare al Autorității Electorale Permanente, finanțarea partidelor și a campaniilor electorale, precum și publicitatea politică.

România ar putea avea un nou cod electoral

Șeful AEP a anunțat că instituția analizează inclusiv posibilitatea elaborării unui cod electoral unitar.

„În toamnă, mi-am propus să venim cu un cod electoral sau, dacă vom ajunge după discuţii la concluzia că nu e nevoie de un cod electoral, cu patru legi care să reglementeze cele patru tipuri de alegeri care au loc în Europa”, a precizat Adrian Țuțuianu.

Proiectele legislative vor fi discutate cu toate partidele și grupurile parlamentare, iar formațiunile politice vor putea propune amendamente. Prima rundă de consultări a avut deja loc luni, la Palatul Parlamentului, cu reprezentanții grupului parlamentar PACE – Întâi România.

Noi reguli pentru finanțarea campaniilor electorale și donațiile către partide

Una dintre cele mai importante teme analizate de AEP vizează finanțarea campaniilor electorale și controlul modului în care partidele își declară veniturile și cheltuielile.

„Pentru finanţarea campaniilor electorale, intenţionăm să reglementăm foarte exact puterile şi modul de acţiune al Departamentului de control al finanţării partidelor politice, pentru că sunt partide care, de exemplu, nu depun situaţii financiare, refuză să le declare. Şi atunci trebuie să avem un cadru de sancţionare mai bun”, a explicat președintele AEP.

Instituția dorește și clarificarea regulilor privind publicitatea electorală, în special în mediul online și pe marile platforme digitale.

„Trebuie să clarificăm ce înseamnă publicitatea electorală, în special pe platformele acestea mari şi modul în care intervenim şi verificăm şi sursele de finanţare”, a mai spus Adrian Țuțuianu.

De asemenea, AEP analizează și modul în care sunt tratate donațiile făcute către partide și candidați.

„Este o dezbatere largă acum privind donaţiile şi am avut o discuţie, de exemplu, dacă donaţiile primite de la persoane fizice sau juridice ar trebui să facă obiectul rambursării de la bugetul statului. Iar în ceea ce priveşte, de exemplu, candidaţii independenţi, practic noi nu prea avem reglementare”, a completat acesta.

AEP vrea reguli noi și pentru denumirea partidelor politice

Președintele Autorității Electorale Permanente consideră că legislația actuală nu reglementează suficient de clar problema denumirilor partidelor politice, aspect care a generat numeroase controverse în ultimii ani.

„Pe legea partidelor politice cred că trebuie să ne gândim la câteva aspecte. Dacă ar trebui ca partidele politice să fie înregistrate la Autoritatea Electorală Permanentă, aşa cum se întâmplă în alte state membre ale Uniunii Europene, şi instanţa să aibă doar un drept de control judiciar al înregistrărilor, la sesizare. Nu este foarte bine reglementată problema denumirii partidelor politice. Am văzut foarte multe discuţii în spaţiul public legate de denumiri asemănătoare, identice, de natură a produce confuzii”, a afirmat Adrian Țuțuianu.

AEP începe consultările pentru reforma electorală

Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat oficial lansarea consultărilor privind reforma legislației electorale. Procesul va include întâlniri cu partidele parlamentare, reprezentanți ai societății civile, experți în domeniul electoral, mediul academic și structurile asociative din administrația publică locală.

Consultările cu partidele au început pe 18 mai 2026, iar joi, 21 mai, sunt programate discuții cu reprezentanții societății civile.

În cadrul dezbaterilor sunt analizate mai multe proiecte legislative importante:

• legea privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale; 
• legea privind aplicarea Regulamentului european referitor la transparența publicității politice; 
• legea partidelor politice; 
• legea privind organizarea și funcționarea AEP. 

AEP promite transparență și modernizarea procesului electoral

Potrivit instituției, reforma urmărește creșterea transparenței finanțării politice, consolidarea mecanismelor de control electoral, digitalizarea procedurilor administrative și adaptarea legislației la noile forme de comunicare online.

În perioada următoare va fi înființat și un comitet consultativ pentru reforma electorală, format din specialiști în drept administrativ, științe politice și juridice.

„Ne propunem o reformă serioasă şi echilibrată a legislaţiei electorale, realizată prin dialog şi consultare reală cu toate instituţiile şi organizaţiile relevante. România are nevoie de reguli electorale clare, moderne şi stabile, care să întărească încrederea cetăţenilor în procesul democratic şi să asigure transparenţă totală în finanţarea partidelor politice. Autoritatea Electorală Permanentă va construi acest proces în parteneriat cu actorii politici, cu societatea civilă şi cu experţii din domeniu”, a declarat președintele AEP.

Potrivit calendarului prezentat de instituție, proiectele legislative vor fi finalizate etapizat și ulterior vor intra în procedură de dezbatere publică și parlamentară.