Românii devin tot mai prudenți cu banii. Ce se întâmplă cu planurile de cumpărare

Românii își schimbă comportamentul financiar pe fondul incertitudinilor economice și preferă să amâne cheltuielile mari, chiar dacă acestea vizează achiziții importante, precum o locuință sau un autoturism. Un nou sondaj realizat pentru Provident Financial România arată că interesul pentru credite este în scădere, iar economisirea rămâne o provocare pentru o mare parte a populației.

Tot mai mulți români preferă să amâne investițiile și achizițiile importante

Potrivit unui sondaj realizat de EMOR pentru grupul International Personal Finance (IPF), din care face parte și Provident Financial România, aproape o treime dintre românii care nu intenționează să contracteze un credit în perioada următoare spun că preferă să adopte o atitudine prudentă și să amâne investițiile care nu reprezintă o urgență.

Astfel, 31% dintre respondenți afirmă că preferă să nu facă, cel puțin deocamdată, cheltuieli importante, precum renovarea locuinței, cumpărarea unei case sau achiziția unui autoturism.

În același timp, intenția de a contracta un împrumut a scăzut semnificativ față de anul trecut. Dacă în 2025, 38% dintre români spuneau că iau în calcul un credit, în 2026 doar 28% mai declară că au această intenție.

În ceea ce privește sursele de finanțare, băncile rămân prima opțiune pentru 20% dintre respondenți. Pe locul al doilea se află sprijinul familiei, în special al părinților, menționat de 18% dintre participanți, în timp ce 11% spun că au împrumutat bani de la partener sau de la prieteni.

Economisirea continuă să fie dificilă pentru multe familii

Studiul evidențiază că o parte importantă dintre români încă nu reușesc să constituie un fond de economii.

Aproape unul din trei respondenți (31%) afirmă că nu a economisit deloc în ultimele 12 luni. Deși procentul este ușor mai redus decât în anul precedent, România rămâne țara cu cea mai ridicată pondere a persoanelor care nu au reușit să pună bani deoparte dintre cele patru state din Europa de Est incluse în cercetare.

Totuși, există și un semnal pozitiv. Ponderea celor care spun că nu au deloc economii a scăzut de la 22% în 2025 la 20% în acest an, ceea ce indică o preocupare mai mare pentru gestionarea responsabilă a banilor.

Datele arată că doar 36% dintre români spun că ar putea să își acopere cheltuielile timp de cel puțin șase luni dacă și-ar pierde principala sursă de venit. În același timp, unul din cinci respondenți recunoaște că nu dispune de nicio rezervă financiară pentru o astfel de situație.

Aproape jumătate dintre români spun că după plata facturilor le rămân foarte puțini bani

Presiunea asupra bugetelor gospodăriilor continuă să fie ridicată, potrivit rezultatelor sondajului.

Aproape jumătate dintre respondenți (49%) spun că, după achitarea tuturor cheltuielilor lunare, le rămâne doar o sumă redusă de bani. Mai mult, 20% afirmă că nu le mai rămâne nimic după plata obligațiilor curente.

Prin acest rezultat, România ocupă a doua poziție în regiune, după Ungaria, în ceea ce privește ponderea persoanelor care nu mai dispun de resurse financiare după plata cheltuielilor lunare.

Provident: „Oamenii sunt mai atenți, își fac calculele și vor să fie siguri că decizia pe care o iau este una potrivită”

Reprezentanții Provident Financial România spun că rezultatele sondajului reflectă schimbarea de comportament observată în relația cu clienții, care analizează mai atent orice decizie financiară.

„Prudența pe care o arată rezultatele studiului o vedem și noi în fiecare zi. Oamenii sunt mai atenți, își fac calculele și vor să fie siguri că decizia pe care o iau este una potrivită. Tocmai de aceea, pentru noi, conversația cu clientul este la fel de importantă ca produsul în sine. Colegii noștri din teren își fac timp să înțeleagă situația fiecărui client și să găsească împreună o variantă care să nu-i pună presiune pe buget”, afirmă Laurențiu Mărcuș, Director de Vânzări, Provident România.

Sondajul a fost realizat în România în luna mai 2026, prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviews), de Norstat și EMOR, pe un eșantion reprezentativ de 1.002 persoane cu vârste cuprinse între 18 și 75 de ani.