Raport UE: semne de întrebare privind monitorizarea fondului de 527 de milioane de euro pentru Balcani

Auditorii UE au semnalat deficiențe în monitorizarea fondului de transport destinat Balcanilor, în valoare de 527 de milioane de euro. Potrivit evaluării, Comisia Europeană nu dispunea de instrumente eficiente pentru a urmări direct progresele proiectelor de infrastructură din Balcanii de Vest.

Deficiențe de monitorizare în proiectele de infrastructură finanțate de UE în Balcanii de Vest

În aceste condiții, monitorizarea a fost realizată în mare parte prin intermediul creditorilor internaționali, fapt care a dus la situații în care fonduri au fost deblocate chiar dacă nivelul real de execuție al lucrărilor nu corespundea etapelor raportate de finalizare.

Uniunea Europeană a direcționat 527 de milioane de euro către un fond emblematic destinat conectării mai strânse a Balcanilor de Vest la rețeaua de transport a blocului comunitar. La mai bine de zece ani de la lansarea inițiativei, evaluările recente indică faptul că există riscul ca regiunea să nu își finalizeze rețeaua europeană de transport de bază până în 2030.

În același context, raportul Curții de Conturi Europene (CCE), făcut public marți, arată că lipsa unei imagini de ansamblu actualizate afectează capacitatea Comisiei de a verifica dacă proiectele finanțate sunt implementate conform graficului și bugetului stabilit. Analiza survine la scurt timp după summitul UE–Balcanii de Vest desfășurat în Muntenegru, infomrează euronews.

Supraveghere limitată asupra proiectelor finanțate

Constatările auditorilor acoperă perioada 2015 – mijlocul anului 2025, interval în care Comisia Europeană a alocat cele 527 de milioane de euro pentru infrastructura de transport din regiune prin mecanisme dedicate Balcanilor de Vest. Au fost analizate 12 proiecte rutiere, feroviare și de navigație, cu o valoare cumulată de 341,6 milioane de euro, derulate în Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord și Serbia.

„În ceea ce privește extinderea UE, o infrastructură bine dezvoltată reprezintă un pas către îndeplinirea criteriilor de aderare ale blocului comunitar. Proiectele de transport din Balcanii de Vest progresează prea lent pentru a conecta regiunea la UE în acest deceniu”, a declarat Laima Andrikienė, membră a CCE responsabilă de raport. Aceasta a subliniat și necesitatea îmbunătățirii proceselor de selecție și monitorizare a proiectelor.

Laima Andrikienė a mai afirmat: „Comisia ar trebui să îmbunătățească selecția, monitorizarea și sustenabilitatea proiectelor și să sporească vizibilitatea proiectelor de transport finanțate de UE în regiune.”

Modul de finanțare și efectele asupra controlului proiectelor

Programele de finanțare ale Uniunii Europene sunt concepute pentru a sprijini statele candidate și potențial candidate, în special din Balcanii de Vest, în alinierea la standardele politice, instituționale și economice ale blocului comunitar. Totuși, auditorii arată că modul de acordare a fondurilor a redus uneori capacitatea de control asupra implementării.

Granturile au fost oferite frecvent în sume forfetare care au depășit progresul real al lucrărilor. În aceste condiții, mecanismul de finanțare a avut o eficiență limitată ca instrument de presiune pentru respectarea termenelor și a etapelor de execuție.

Totodată, raportul notează o dependență tot mai mare a Comisiei de instituțiile financiare internaționale pentru supravegherea lucrărilor de infrastructură, inclusiv drumuri, căi ferate și căi navigabile care traversează mai multe state din regiune.

Întârzieri recurente și probleme de implementare a fondurilor

Deși proiectele răspund, în general, unor nevoi majore de infrastructură, auditorii au constatat că monitorizarea directă a Comisiei este adesea limitată. Ei recomandă ca instituțiile financiare implicate să furnizeze dovezi mai clare privind evaluarea riscurilor, inclusiv în ceea ce privește capacitatea redusă a unor dezvoltatori de proiecte sau posibile conflicte de interese.

„Comisia ar trebui să se asigure că principalele instituții financiare furnizează dovezi privind capacitatea insuficientă a dezvoltatorilor de proiecte, conflictul de interese sau lipsa responsabilității beneficiare și naționale”, se arată în raport.

Analiza evidențiază și probleme recurente în actualizarea informațiilor despre proiecte, raportarea întârzierilor și lipsa unei imagini complete asupra stadiului lucrărilor din teren. Toate proiectele analizate au înregistrat întârzieri, unele depășind doi ani, iar în mai multe cazuri documentațiile au fost revizuite după începerea lucrărilor.

Evoluții inegale în implementarea investițiilor

Din cele 43 de granturi pentru investiții în transport aprobate în statele analizate, doar șase erau finalizate până la mijlocul anului 2025. Restul proiectelor sunt fie în derulare, fie afectate de întârzieri semnificative, în special în sectorul feroviar.

În unele situații, infrastructura finalizată riscă să fie utilizată sub capacitate, din cauza faptului că anumite segmente de legătură, finanțate de alți donatori, nu au fost încă realizate. Această fragmentare influențează funcționarea rețelelor de transport.

Auditorii precizează că finanțarea europeană a contribuit la proiecte importante pentru conectivitatea regională și integrarea în coridoarele europene, însă ridică întrebări privind capacitatea Comisiei de a urmări în timp real rezultatele investițiilor după alocarea fondurilor. Curtea de Conturi Europeană are rolul de a semnala nereguli și riscuri în utilizarea banilor europeni, fără a putea aplica sancțiuni sau modifica direct politicile existente.