Datoria globală a depășit 365.000 de miliarde de dolari. Economiștii avertizează că dobânzile tot mai mari apasă finanțele guvernelor

Datoria globală a crescut cu 10.000 de miliarde de dolari în prima jumătate a anului și a depășit pragul de 365.000 de miliarde de dolari, potrivit unui studiu realizat de Institute of International Finance (IIF). Economiștii avertizează că majorarea costurilor cu dobânzile exercită o presiune tot mai mare asupra finanțelor guvernelor.

Datoria globală a depășit 365.000 de miliarde de dolari

Institute of International Finance (IIF) atrage atenția în special asupra Statelor Unite, Japoniei, Franței și Marii Britanii, țări care se confruntă cu deficite persistent ridicate și cu cheltuieli în creștere pentru dobânzi. Astfel de probleme au fost asociate în trecut în special economiilor emergente aflate sub presiunea datoriilor.

Economiile dezvoltate au plătit anul trecut peste 3.300 de miliarde de dolari numai sub formă de dobânzi pentru obligațiunile guvernamentale tranzacționate internațional, potrivit informațiilor publicate de CNBC.

Suma este mai mare decât cheltuielile globale pentru mai multe domenii importante. Cheltuielile pentru inteligență artificială au fost de 2.600 de miliarde de dolari, cele pentru apărare au ajuns la 3.100 de miliarde de dolari, iar pentru energie curată au fost alocate 2.300 de miliarde de dolari.

Datoria nu mai reprezintă doar o problemă financiară, ci a devenit și una politică

IIF avertizează că datoria nu mai reprezintă doar o problemă financiară, ci a devenit și una politică. Organizația identifică un cerc vicios între alegeri, soluțiile pe termen scurt și vulnerabilitățile pe termen lung.

Pe măsură ce dobânzile de referință cresc, costurile serviciului datoriei sunt așteptate să urce puternic. În același timp, presiunile structurale generate de cheltuielile pentru sănătate și pensiile publice rămân în mare parte nerezolvate.

Situația poate amplifica presiunea asupra finanțelor publice, în condițiile în care guvernele trebuie să gestioneze atât costurile tot mai mari asociate datoriilor, cât și cheltuielile structurale.

OECD cere măsuri pentru limitarea cheltuielilor

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a avertizat, la rândul său, că majorarea randamentelor obligațiunilor evidențiază necesitatea unor eforturi mai mari pentru limitarea și redistribuirea cheltuielilor publice, îmbunătățirea eficienței sectorului public și consolidarea veniturilor.

Potrivit organizației, reformele sunt necesare pentru sustenabilitatea datoriilor pe termen lung și pentru ca guvernele să își păstreze capacitatea de a reacționa la viitoare șocuri economice.

FMI cere consolidarea fiscală

Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a cerut guvernelor să acorde prioritate consolidării fiscale.

Georgieva a indicat două direcții principale: reducerea nivelului datoriei și transformarea consolidării fiscale într-o prioritate, precum și asigurarea faptului că băncile centrale își îndeplinesc mandatul privind stabilitatea prețurilor.

„Trebuie făcute aceste două lucruri: reducerea nivelului datoriei, transformarea consolidării fiscale într-o prioritate şi asigurarea faptului că băncile centrale îşi îndeplinesc mandatul privind stabilitatea preţurilor”, a declarat Kristalina Georgieva.