Pensionarul care a rămas cu 1.000 de lei din pensie. Motivul pentru care i se opresc bani

Pensionarii cu venituri reduse se pot confrunta cu popriri pe pensie atunci când au datorii neachitate. În anumite situații, executorul judecătoresc poate solicita Casei de Pensii reținerea unei părți din venitul lunar până la recuperarea sumei datorate.

Poprire pe pensie pentru o datorie de 2.700 de lei. Cum se calculează suma reținută

Situația apare, de regulă, după acumularea unor restanțe provenite din împrumuturi, credite sau alte obligații financiare. Pentru persoanele care trăiesc din pensii mici, plata ratelor poate deveni dificilă atunci când venitul lunar nu mai permite acoperirea tuturor cheltuielilor.

Potrivit regulilor privind executarea silită, o parte din pensie poate fi poprită pentru recuperarea unei datorii. În cazul prezentat, procentul indicat este de până la o treime din pensia netă.

Astfel, la o pensie de 2.400 de lei, suma care poate fi reținută lunar ajunge la cel mult 800 de lei, până când datoria este achitată, arată calculele făcute newsweek.ro.

Pensie de 1.500 de lei și o datorie de 2.700 de lei

Un astfel de caz este cel al unui pensionar care primește lunar 1.500 de lei și care a acumulat o datorie de 2.700 de lei. Neachitarea datoriei a dus la declanșarea procedurii de executare silită și la solicitarea unei popriri asupra pensiei.

În documentul transmis pensionarului, executorul judecătoresc precizează: „Prin prezenta vă aducem la cunoștință faptul că, potrivit art. 783 din Codul de Procedura Civila s-a dispus infiintarea unei popriri asupra venitului net pana la concurenta sumei de 2.700 lei,  suma ce va trebui poprita fiind in cota de pana la 1/3 din pensie lunar conform legii”.

Pentru o pensie lunară de 1.500 de lei, o treime reprezintă 500 de lei. Aceasta este suma care urmează să fie reținută lunar din venitul pensionarului, până la recuperarea datoriei.

În acest caz, timp de cinci luni ar urma să fie reținuți câte 500 de lei. În cea de-a șasea lună, pentru acoperirea diferenței rămase din datoria de 2.700 de lei, suma reținută ar fi de 200 de lei.

Aproape 100.000 de pensionari aveau popriri

Datele prezentate de Casa de Pensii indică un număr important de pensionari care se confruntă cu popriri asupra veniturilor. În luna martie 2025, 95.006 persoane aveau aplicate popriri asupra pensiilor.

În aceeași lună, din pensiile acestor persoane au fost reținute peste 31,6 milioane de lei. Cifrele arată amploarea situațiilor în care veniturile pensionarilor sunt diminuate pentru recuperarea unor datorii.

O parte dintre problemele financiare apar după contractarea unor împrumuturi. Persoanele cu venituri reduse pot apela la instituții financiare nebancare atunci când nu mai pot obține bani de la bănci.

Ofertele de creditare prezentate public pot avea costuri semnificative atunci când împrumuturile sunt menținute pe perioade mai lungi. Un exemplu prezentat în material arată situația unui împrumut de 1.000 de lei contractat pentru 15 luni, pentru care suma totală de rambursat depășește 4.500 de lei.

Împrumut de 1.000 de lei și rambursare de peste 4.500 de lei

În exemplul respectiv, suma împrumutată este de 1.000 de lei, iar durata contractului este de 15 luni. Suma totală indicată pentru rambursare ajunge la 4.500 de lei.

Diferența dintre suma primită și cea care trebuie achitată este de 3.500 de lei, reprezentând dobânzi și comisioane potrivit exemplului prezentat.

Unele oferte IFN pun accent pe accesul rapid la bani, fără adeverință de venit sau fără garanții. Costurile asociate acestor produse trebuie însă raportate la durata efectivă a împrumutului și la modalitatea de rambursare.

În cazul unor credite cu costuri calculate zilnic, prelungirea perioadei de rambursare poate majora suma totală achitată. Dobânzile, comisioanele și eventualele costuri asociate întârzierilor pot influența soldul final.

Cum pot crește costurile unui credit pe termen lung

Unele produse de creditare folosesc dobânzi zilnice, la care pot fi adăugate comisioane pentru administrare sau alte operațiuni prevăzute în contract. Un procent zilnic aparent redus poate genera un cost important atunci când este aplicat pe o perioadă mai lungă.

În exemplul prezentat, o dobândă de 1% pe zi este echivalată cu un cost simplu de 30% pe lună, respectiv 360% pe an, înainte de eventualele alte costuri. În situația întârzierii plăților pot apărea și comisioane suplimentare, în funcție de condițiile contractuale.

Mecanismul descris în material presupune ca plățile efectuate de client să acopere cu prioritate dobânzile și comisioanele. În această situație, suma achitată lunar poate să nu reducă în aceeași măsură principalul împrumutat.

Pentru un împrumut de 1.000 de lei, exemplul prezentat indică un cost zilnic de 10 lei, rezultat din dobândă și comision. O plată minimă de 300 de lei pe lună ar acoperi acest cost lunar, fără ca soldul principal să fie redus în aceeași proporție.

Ce se întâmplă când împrumutul este rostogolit

Potrivit mecanismului descris, dacă împrumutatul achită doar suma minimă solicitată, o parte importantă a banilor plătiți poate merge către dobânzi și comisioane.

După cinci luni, exemplul indică plăți de 1.500 de lei, în condițiile în care suma inițială împrumutată a fost de 1.000 de lei. Soldul poate rămâne ridicat sau poate fi influențat de costurile asociate prelungirii și refinanțării.

În scenariul prezentat, efortul financiar total poate ajunge la peste 4.500 de lei. Valoarea efectivă depinde de condițiile contractuale și de costurile aplicate pe parcursul perioadei de rambursare.

Exemplul este folosit pentru a ilustra diferența dintre suma primită inițial și totalul obligațiilor financiare care pot apărea atunci când un credit este prelungit sau nu este achitat conform graficului.

Ce prevede Legea 243/2024

IFN-urile funcţionează conform Legii 243/2024. În legătură cu costurile suplimentare care pot apărea atunci când ratele nu sunt achitate la timp, analistul financiar Adrian Negrescu a declarat: „S-ar putea să fie comisioane de neplată la timp a ratei”.

Negrescu a explicat că trebuie analizate exact componentele sumei care trebuie achitate și limitele prevăzute de legislație: „Trebuie văzut exact ce ascunde de fapt această sumă, în plus. Practic, ei nu pot să împrumute mai mult decât dublul capitalului, plus toate dobânzile. Adică, dacă tu ai luat 1.000 de lei de la un IFN, nu poți să dai mai mult decât dublul sumei respective. Inclusiv dobânzile.

Adică dobândă, plus principal, dacă totul ți-ai plătit la timp. Da, intervin acele comisioane de neplată la timp a ratei și acolo, într-adevăr, e o capcană uriașă, pe care legiuitorul a lăsat-o, din punctul meu de vedere, pentru a permite IFN-urilor să facă bani.

Majoritatea celor care se împrumută la IFN-uri au nevoie de bani de pe o zi pe alta. Nu sunt poate familiarizați cu condițiile de împrumut și cad în această capcană a costurilor care cresc în cascadă, cu plata dobânzilor și a principalului, la acest tip de credite.

Din punctul meu de vedere, IFN-urile ar fi trebuit să fie controlate foarte strict de către Banca Națională, să existe o legislație și mai clară, inclusiv din perspectiva modului în care ele își promovează ofertele de creditare, acolo unde într-adevăr există multe capcane de marketing.