Curtea de Conturi, semnal de alarmă privind pregătirea elevilor pentru piața muncii. Ministerul nu știe ce fac până la 68% dintre absolvenți

Ministerul Educației nu urmărește sistematic ce se întâmplă cu majoritatea absolvenților de liceu și nici nu consultă constant piața muncii pentru a afla ce competențe sunt cerute tinerilor, arată un audit al Curții de Conturi. Raportul vine într-un moment important, odată cu aplicarea noului curriculum pentru elevii care au intrat în clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027. Angajatorii consultați reclamă în special lipsa competențelor practice, dificultăți de comunicare și relaționare și probleme privind adaptarea la mediul profesional.

Ministerul nu știe ce se întâmplă cu o mare parte dintre absolvenți

Auditul Curții de Conturi a urmărit modul în care învățământul liceal răspunde cerințelor pieței muncii. Perioada analizată a fost 2022-2024, iar misiunea de audit s-a desfășurat în 2025.

Una dintre problemele identificate privește monitorizarea tinerilor după terminarea liceului. Pentru promoțiile 2021-2022 și 2022-2023, traseul a 60%, respectiv 68% dintre absolvenți nu a putut fi stabilit pe baza evidențelor disponibile.

Acest lucru nu înseamnă că tinerii respectivi nu lucrează sau nu își continuă studiile, ci că Ministerul Educației nu poate reconstitui situația lor din datele existente. Raportul arată și că nu există informații despre absolvenții care au plecat în străinătate.

Doar 16 inspectorate școlare realizaseră analize privind trecerea absolvenților de la liceu către învățământul superior sau piața muncii.

Mirela Ștețco: Reforma riscă „să repete aceleași greșeli”

Mirela Ștețco, profesor și specialist în politici educaționale, consideră că rezultatele auditului confirmă probleme semnalate și în dezbaterea privind schimbarea curriculumului liceal.

„Auditul acesta confirmă, cu date, ceea ce am susținut constant, alături de alți colegi, în dezbaterea despre planurile-cadru și noile programe pentru liceu: propunem o arhitectură curriculară și programe nu doar neancorate în nevoile reale elevului, în provocările lumii prezente, ci și fără să știm suficient ce rezultate a produs real școala până acum dacă ne raportăm la angajabilitate. O reformă condusă fără bucle de feedback, fără trasabilitate clară pe inserția tinerilor pe piața muncii riscă să repete aceleași greșeli sau să comită altele și mai grave, punând în risc viitorul unei întregi generații”, atenționează Mirela Ștețco.

Ce spun angajatorii că le lipsește tinerilor

Curtea de Conturi a analizat 44 de licee din filierele teoretică, vocațională și tehnologică și a colectat informații inclusiv de la elevi, părinți și angajatori.

Companiile consultate au indicat competențele practice și abilitățile de relaționare drept importante pentru integrarea profesională. Printre problemele întâlnite în cazul tinerilor apar lipsa experienței practice, dificultățile de comunicare și relaționare, motivația redusă pentru muncă sau formare, precum și așteptările salariale considerate de angajatori prea mari în raport cu pregătirea.

Aceste rezultate reflectă percepțiile angajatorilor care au răspuns chestionarelor și nu reprezintă o evaluare națională a tuturor absolvenților.

În același timp, majoritatea inspectoratelor consultate consideră că liceul formează competențele necesare. Auditul semnalează însă lipsa unui mecanism prin care Ministerul să poată verifica diferența dintre cele două perspective și să stabilească unde apar problemele.

„Statul nu știe ce fac 60–68% dintre absolvenții de liceu”

Mirela Ștețco atrage atenția că pregătirea elevilor nu trebuie raportată exclusiv la locurile de muncă disponibile în prezent, ci și la capacitatea tinerilor de a se adapta schimbărilor viitoare.

„Din raport aflăm că statul nu știe ce fac 60–68% dintre absolvenții de liceu după terminarea școlii. Angajatorii chestionați de Curte spun și că tinerilor le lipsesc și competențele practice și cele interpersonale. Aș îndrăzni să spun că problema e însă mult mai mare și cu implicații mult mai adânci, pentru că miza reală nu e doar să pregătim tinerii pentru un anumit job care există pe piața muncii acum, ci să-i pregătim pentru a învăța pe tot parcursul vieții, pentru a se orienta și a alege bine, oricum s-ar schimba lumea. Piața muncii, indiferent cum va arăta ea, va avea nevoie de oameni bine alfabetizați funcțional (literație, numerație, competențe digitale), capabili să gândească critic și să gestioneze complexitatea, adaptabili și rezilienți, ori felul în care este gestionată acum reforma curriculară nu oferă premisele necesare ca asta să se întâmple”, declară Mirela Ștețco.

Ministerul nu a cerut studii despre legătura dintre școală și piața muncii

Auditul arată că Ministerul Educației avea la dispoziție instituții care puteau furniza informații privind schimbările de pe piața muncii și competențele necesare absolvenților.

Cu toate acestea, Ministerul nu a solicitat Institutului de Științe ale Educației realizarea unor studii privind dinamica pieței muncii și adaptarea ofertei educaționale. Nici Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale nu i-au fost solicitate prognoze dedicate legăturii dintre competențele dobândite în liceu și cerințele angajatorilor.

Prima generație a noului curriculum va termina liceul în 2030

Problemele identificate capătă relevanță în contextul în care elevii intrați în clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027 sunt prima generație căreia i se aplică noul curriculum liceal.

Schimbarea va continua treptat la clasele a X-a, a XI-a și a XII-a, pe măsură ce actuala generație avansează. Printre noutăți se află disciplina „Dezvoltare personală și consiliere în carieră”.

Auditul nu evaluează noile planuri-cadru și programe, acestea fiind adoptate după perioada verificată. Raportul semnalează însă că reforma a început în condițiile în care sistemul necesar pentru măsurarea rezultatelor sale nu era încă pe deplin funcțional.

Prima generație care va parcurge integral noul curriculum ar urma să susțină Bacalaureatul în 2030.

Curtea de Conturi formulează patru recomandări

Curtea de Conturi cere Ministerului Educației să urmărească fiecare generație și să compare competențele dobândite în liceu cu cerințele pieței muncii, indiferent de filieră sau profil.

O altă recomandare privește colaborarea constantă cu instituții precum Ministerul Muncii, agențiile pentru ocuparea forței de muncă, camerele de comerț, patronatele și companiile.

Raportul solicită și realizarea unui sistem unitar pentru colectarea și actualizarea informațiilor privind parcursul educațional și profesional al absolvenților.

În plus, Curtea de Conturi recomandă ca relevanța să fie luată în calcul atunci când este stabilită cifra de școlarizare, inclusiv în cazul filierei teoretice. Termenul prevăzut pentru implementarea recomandărilor este trimestrul al IV-lea din 2031.