Ciprul, noua sursă de gaze a Europei. Primele livrări din zăcământul Cronos, așteptate în 2028

Europa își caută noi surse de energie, iar Ciprul ar putea deveni un furnizor important de gaze naturale pentru continent. Zăcământul Cronos deschide perspectiva primelor livrări în 2028, în timp ce alte rezerve uriașe sunt pregătite pentru exploatare.

Ciprul, noua sursă de gaze a Europei. Primele livrări din zăcământul Cronos, așteptate în 2028

Europa ar putea primi gaze naturale din largul Ciprului începând din martie 2028, în timp ce estul Mediteranei capătă o importanță tot mai mare pentru securitatea energetică a continentului. Zăcământul Cronos va deschide drumul livrărilor către piața europeană, iar alte rezerve importante descoperite în apele cipriote sunt pregătite pentru dezvoltare.

Ministrul Energiei din Cipru, Michael Damianos, consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei și instabilitatea din Orientul Mijlociu sporesc importanța resurselor energetice descoperite în estul Mediteranei.

„Este important pentru Europa în acest moment, din cauza războiului din Ucraina și a situației din Orientul Mijlociu, ca Ciprul să devină o sursă alternativă de gaze”, a declarat Damianos într-un interviu pentru Associated Press.

TotalEnergies din Franța și Eni din Italia au luat luna trecută decizia finală privind dezvoltarea zăcământului Cronos, situat în largul coastei sudice a Ciprului.

Conform calendarului actual, gazele ar putea ajunge la consumatorii europeni începând din martie 2028. Pentru aducerea resurselor pe piață va fi construită o conductă care va conecta zăcământul Cronos cu infrastructura uriașului zăcământ egiptean Zohr, aflat la aproximativ 105 kilometri distanță.

Lucrările sunt programate să înceapă în cursul acestui an și, potrivit calendarului consorțiului Eni-TotalEnergies, ar urma să dureze cel mult 18 luni. Gazele vor ajunge ulterior la instalația de procesare din Damietta, pe coasta nordică a Egiptului. Acolo vor fi lichefiate și încărcate pe nave pentru transportul către piețele europene.

Utilizarea infrastructurii egiptene deja existente a fost considerată cea mai avantajoasă soluție economică. Costul proiectului este estimat la aproximativ două miliarde de dolari, respectiv 1,73 miliarde de euro, aproape jumătate din suma care ar fi necesară pentru dezvoltarea altor zăcăminte din apele Ciprului.

Zăcământul Cronos conține peste aproximativ 85 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Acordul prevede ca resursele să fie destinate Europei, însă există și posibilitatea ca aproximativ o cincime din cantitate să fie utilizată pentru acoperirea unei părți din consumul energetic intern al Egiptului.

Pentru Cipru, importanța proiectului depășește însă veniturile pe care exploatarea le-ar putea genera.

„Este o rezervă mică. Veniturile noastre ca țară nu vor fi uriașe, așa că importanța sa nu constă în bani, ci în faptul că vom începe să fim producători și vom avea primele livrări de gaze”, a spus Damianos.

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte de gaze naturale descoperite până acum în Zona Economică Exclusivă a Ciprului. Potențialul energetic al apelor cipriote nu se limitează la Cronos. Zăcămintele Glaucus și Pegasus conțin împreună aproximativ 195 de miliarde de metri cubi de gaze. ExxonMobil și QatarEnergy au primit licențe pentru dezvoltarea acestora și estimează că producția ar putea începe până în 2033.

„Putem spune că Exxon este genul de companie care își respectă termenele și, uneori, livrează chiar mai devreme”, a declarat Damianos.

ExxonMobil intenționează să-și extindă explorările în largul insulei și ar urma să obțină încă o licență pentru căutarea hidrocarburilor.

Aphrodite, primul zăcământ de gaze descoperit în largul Ciprului în urmă cu aproximativ 15 ani, conține la rândul său aproximativ 159 de miliarde de metri cubi.

O decizie finală a consorțiului condus de Chevron privind dezvoltarea acestuia este așteptată în vara anului 2027. Planurile prevăd realizarea unei conducte care să conecteze direct Aphrodite cu instalațiile din Egipt, gazele urmând să fie utilizate pentru aprovizionarea pieței egiptene.

O parte a zăcământului se întinde însă în apele israeliene. Autoritățile speră ca până luna viitoare un arbitru să stabilească procentul care îi revine Israelului.

În paralel cu exploatarea gazelor, Ciprul încearcă să-și consolideze poziția energetică și prin Great Sea Interconnector, proiectul unui cablu electric destinat să conecteze rețeaua europeană cu cea cipriotă și, ulterior, cu Israelul.

Michael Damianos a salutat intrarea companiei franceze de investiții Meridiam în rândul susținătorilor proiectului.

Interconectorul ar elimina izolarea energetică a Ciprului și Israelului și ar urma să devină o componentă a inițiativei IMEC, coridorul energetic și comercial către Golf și India pe care Uniunea Europeană încearcă să îl dezvolte.

Great Sea Interconnector, proiect strategic pentru Europa, dar cu costuri tot mai mari pentru Cipru

Great Sea Interconnector se confruntă însă cu dificultăți administrative și financiare, iar costul final al proiectului ar putea depăși estimarea anterioară de 2,2 miliarde de dolari.

Un raport al Băncii Europene de Investiții, așteptat în următoarele luni, ar urma să ofere mai multe informații despre dimensiunea cheltuielilor necesare pentru realizarea proiectului.

Miza este importantă pentru populația Ciprului. În baza actualului acord, consumatorii ciprioți de energie ar trebui să suporte până la 63% din costurile construirii cablului, situație care ar putea duce la o creștere semnificativă a prețurilor la electricitate.

Pentru a reduce această povară, autoritățile caută noi investiții private și analizează posibilitatea obținerii unor fonduri europene suplimentare. Uniunea Europeană a alocat deja proiectului 760 de milioane de dolari, echivalentul a 658 de milioane de euro.

„Este un proiect foarte important pentru Europa, deoarece conectează Ciprul, care este izolat, la rețeaua electrică europeană. Iar ideea este ca ulterior să continuăm și să realizăm legătura cu Israelul”, a declarat Damianos.