Reformă radicală în managementul de stat. Premierul Ilie Bolojan promite noi indicatori de performanță

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, miercuri seară, o schimbare de paradigmă în gestionarea companiilor de stat din sectorul energetic, precizând că Guvernul va demara un audit riguros al tuturor contractelor de mandat pentru conducerile acestor entități.

Șeful Executivului a explicat că acest demers vizează revizuirea indicatorilor de performanță, astfel încât managerii care nu își îndeplinesc obiectivele asumate să fie înlocuiți fără ezitare. Conform viziunii premierului, eficiența acestor companii este vitală pentru întreaga economie națională, având în vedere că peste două treimi din energia produsă în România provine din sectorul de stat.

Ilie Bolojan a subliniat că îmbunătățirea performanței operaționale a acestor coloși energetici va avea un impact direct și pozitiv asupra prețurilor de consum și a ofertei generale din piață. Acesta a oferit și cifre concrete pentru a susține importanța strategică a reformei, arătând că doar trei companii majore — Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Complexul Energetic Oltenia — sunt responsabile pentru mai mult de 60% din producția națională de energie.

Dacă la acestea se adaugă și centralele pe gaz din marile aglomerări urbane, ponderea statului depășește pragul de două treimi, motiv pentru care orice progres în managementul acestora se va resimți imediat în beneficiul cetățenilor și al mediului de afaceri.

„A doua direcție importantă este îmbunătățirea performanței companiilor de stat din domeniul energiei. Așa cum v-am spus, cea mai mare parte a energiei din România este produsă de companii de stat. Trei companii – de exemplu, Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Complexul Energetic Oltenia – reprezintă peste 60% din producția de energie a României.

Dacă mai adăugăm și centralele pe gaz din marile orașe din România, ajungem la peste două treimi din această producție. Prin urmare, orice fel de îmbunătățire a performanțelor acestor companii se va reflecta în prețuri, în cantități și în măsuri în piață”, a afirmat Ilie Bolojan în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Victoria astăzi, 8 aprilie 2026.

Critici la adresa proceselor de selecție și a câștigătorilor cu conexiuni politice

În cadrul aceleiași intervenții, premierul a abordat și subiectul sensibil al modului în care au fost desemnate actualele conduceri, în baza Ordonanței privind Guvernanța Corporativă. Deși și-a exprimat respectul pentru anumiți decidenți care depun o muncă onestă, Ilie Bolojan a lansat critici aspre la adresa proceselor de selecție derulate până în prezent.

El a observat că, în urma analizelor de ansamblu, s-a constatat existența unui grup de firme de consultanță specializate în recrutări din sectorul public, ale căror concursuri au fost câștigate constant de persoane care au conexiuni evidente cu zona politică sau guvernamentală.

Prim-ministrul a ținut să precizeze că simpla susținere politică a unui candidat nu reprezintă neapărat o problemă în sine, atât timp cât acea persoană demonstrează competență odată ajunsă în funcție. Totuși, el a insistat asupra ideii că menținerea pe post trebuie să fie strict condiționată de performanța reală, iar în caz contrar, contractul de mandat ar trebui reziliat, sub presiunea responsabilității față de cetățeni.

„Actualele conduceri ale acestor companii au fost selectate pe baza legislației pe care o avem: Ordonanța privind Guvernanța Corporativă. Am tot respectul pentru mulți oameni de decizie din companii și consider că unii fac o treabă bună. Dar, dacă facem o analiză de ansamblu, ce constatăm?

Un grup de firme de consultanță care au fost specializate în a recruta din sectorul public au derulat concursuri, iar la finalul acestor concursuri au câștigat persoane care, dacă le analizăm CV-urile, vedem că într-o formă sau alta au conexiuni cu sectorul guvernamental, cu zona politică. Nici asta nu este o problemă, pentru că nu este o problemă să fie susținut cineva pe un post.

Important este ca, atunci când ajungi acolo, să faci o treabă cât mai bună și să rămâi pe acest post dacă faci performanță. Dacă nu, contractul sau cetățenii trebuie să îți încheie mandatul”, spune Ilie Bolojan.

Eșecurile investiționale de la Complexul Energetic Oltenia, grupul energetic Iernut și Hidroelectrica

Pentru a exemplifica lipsa de eficiență cauzată de obiectivele vagi, premierul a oferit trei studii de caz relevante: Complexul Energetic Oltenia, grupul energetic de la Iernut și Hidroelectrica.

În ceea ce privește Complexul Oltenia, Ilie Bolojan s-a arătat convins că, dacă în ultimii cinci sau șase ani ar fi existat indicatori de performanță clari, cu termene stricte pentru realizarea noilor grupuri pe gaz sau a parcurilor fotovoltaice, managerii ar fi fost mult mai determinați să finalizeze investițiile la timp.

Din cauza caracterului general al indicatorilor, proiectele au stagnat, fondurile nu au fost valorificate, iar România se confruntă acum cu dificultăți majore pe componenta de decarbonizare.

„V-aș da trei exemple diferite. În condițiile în care, de exemplu, la Complexul Oltenia ar fi fost niște indicatori de performanță relevanți de cinci-șase ani de zile – precum realizarea unor grupuri energetice noi pe gaz sau realizarea unor grupuri energetice pe fotovoltaic – și ar fi fost clauză explicită cu ani și termene, sunt convins că managerii de acolo ar fi fost mai determinați să le termine la timp.

Dar, întrucât indicatorii au fost generali, investițiile nu s-au terminat. Noi n-am valorificat banii și avem și probleme pe componenta de decarbonizare, iar domnul ministru știe ce eforturi am făcut pentru a rezolva aceste probleme”, a indicat Ilie Bolojan.

Referitor la proiectul de la Iernut, aflat în derulare de un deceniu, șeful Guvernului a afirmat că situația ar fi fost complet diferită dacă conducerile succesive ale Romgaz ar fi avut ținte fără echivoc legate de finalizarea investiției. El a subliniat că pierderea mandatului în cazul nefinalizării la timp a proiectului ar fi sporit atenția acordată acestui obiectiv strategic.

„Avem un grup energetic important la Iernut și sunt convins că, dacă în cei 10 ani de când acest grup este în lucru ar fi existat niște indicatori fără echivoc legați de finalizarea lui la o anumită dată (iar dacă n-ai terminat investiția și nu intră energie în sistem, îți pierzi mandatul), conducerile Romgaz, indiferent câte au fost, ar fi fost mult mai atente la finalizarea acestui proiect”, a declarat Ilie Bolojan.

În mod similar, în cazul Hidroelectrica, premierul Ilie Bolojan a punctat că angajamentele de realizare a 500 de megawați în energie regenerabilă sau stocare ar fi trebuit segmentate anual în ținte clare. Bolojan a sugerat că, dacă s-ar fi lucrat cu rigurozitatea sectorului privat, statul ar fi dispus astăzi de o cantitate mult mai mare de energie pentru echilibrarea sistemului pe timp de seară.

„La Hidroelectrica, în condițiile în care ai angajamente de realizare a 500 de megawați, de exemplu, în proiecte de energie sau stocare, sunt convins că dacă ar fi fost impuși clar un anumit număr de megawați într-un an, un alt număr în anul următor și așa mai departe, conducerile Hidroelectrica ar fi realizat aceste investiții așa cum le-au realizat privații. Iar energia pe care am putea-o folosi ca să echilibrăm sistemele seara ar fi fost într-o cantitate mult mai mare gestionată de companiile de stat”, a completat șeful Guvernului.

E nevoie de evaluarea și eventual revizuirea indicatorilor de performanță

În finalul declarației sale, premierul Ilie Bolojan a detaliat pașii imediați pe care Executivul îi va parcurge pentru a corecta aceste deficiențe. Prima etapă va consta în auditarea tuturor contractelor de mandat, urmată de o evaluare critică a indicatorilor actuali pentru a-i separa pe cei relevanți de cei formali.

Ulterior, acești indicatori vor fi revizuiți și înlocuiți cu ținte măsurabile, ce vor fi incluse în noi contracte de mandat. Ilie Bolojan a avertizat că aceste noi reguli vor fi aplicate actualelor conduceri: cei care vor performa vor fi susținuți, însă cei care vor eșua vor fi înlocuiți fără întârziere.

Avertismentul premierului a fost unul categoric, acesta precizând că miza reformei depășește simpla administrare a unor companii, vizând direct viitorul energetic al țării. El a explicat că, fără o schimbare de atitudine la nivelul managementului de stat, România riscă să piardă oportunități masive de investiții și proiecte esențiale pe care atât Guvernul, cât și sectorul privat le consideră prioritare.

„Ce trebuie să facem aici? Să audităm toate contractele de mandat, să evaluăm indicatorii de performanță, să vedem care sunt relevanți și care nu, să îi revizuim, să introducem indicatori clari și măsurabili și să încheiem noile contracte de mandat. (…)

Le revizuim cu actualele conduceri: dacă vor performa, foarte bine, felicitări; dacă nu, trebuie înlocuiți. Altfel, România pierde oportunități și proiecte importante pe care Ministerul și Guvernul le doresc realizate, pe care privații le doresc realizate, dar care depind de ce fac managerii companiilor de stat. Marile racordări, de exemplu, vor fi întârziate sau vor fi pierdute”, a încheiat Ilie Bolojan.