Nicuşor Dan contestă la CCR legea privind guvernanţa corporativă. Se invocă riscuri pentru controlul cheltuielilor publice

Nicuşor Dan contestă la Curtea Constituţională modificările privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice

Preşedintele Nicuşor Dan a transmis Curţii Constituţionale, miercuri, 8 aprilie 2026, o sesizare de neconstituţionalitate privind legea care modifică regulile de guvernanţă corporativă ale întreprinderilor publice, susţinând că actul normativ încalcă mai multe principii fundamentale prevăzute de Constituţie. Şeful statului consideră că legea contravine atât principiului legalităţii, cât şi celui al bicameralismului, dar şi normelor privind protejarea intereselor naţionale în activitatea economică.

Sesizarea vizează Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2025, care modifică şi completează cadrul legislativ existent, respectiv OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, dar şi alte acte normative conexe. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, ordonanţa aduce schimbări importante în ceea ce priveşte ocuparea funcţiilor din structurile de conducere şi modul de funcţionare al consiliilor de administraţie din cadrul companiilor de stat.

Nicuşor Dan a arătat că, analizând parcursul legislativ al actului normativ, se observă o serie de nereguli majore. Acesta a explicat că toate modificările şi completările adoptate iniţial de Senat au fost eliminate ulterior în Camera Deputaţilor, care a acţionat în calitate de cameră decizională.

În plus, la nivelul Senatului nu ar fi fost dezbătut conţinutul unor prevederi esenţiale introduse ulterior în Camera Deputaţilor, ceea ce ar reprezenta o încălcare clară a principiului bicameralismului.

Nicuşor Dan a subliniat că procedura de adoptare a fost viciată prin introducerea directă, în Camera Deputaţilor, a unor prevederi care nu se regăseau în forma iniţială a propunerii legislative. Aceste modificări, în opinia sa, au schimbat semnificativ conţinutul juridic şi configuraţia actului normativ, fără a respecta traseul parlamentar firesc.

Critici privind modificarea beneficiilor acordate administratorilor din companiile de stat

Un punct central al sesizării îl reprezintă modificările aduse articolului 8 alineatul (9) din OUG nr. 109/2011, prin Legea nr. 158/2025. Forma actuală a legii prevede că plata asigurării de răspundere profesională este suportată de întreprinderea publică şi nu face parte din remuneraţia administratorilor, fiind menţionată în contractul de mandat, în limitele stabilite de autoritatea publică tutelară.

De asemenea, contractul de mandat include şi alte beneficii, precum decontarea cheltuielilor de reprezentare, transport şi diurnă, cu condiţia ca totalul acestora să nu depăşească echivalentul a două indemnizaţii fixe brute lunare pe an. Potrivit preşedintelui Nicuşor Dan, eliminarea explicită a acestor tipuri de cheltuieli din textul legii ar putea conduce la o extindere nejustificată a sferei avantajelor materiale acordate administratorilor.

Nicuşor Dan a explicat că, în lipsa unei delimitări clare a acestor beneficii, orice cheltuială ar putea fi justificată şi decontată în baza contractului de mandat, în limita plafonului stabilit. Această situaţie ar reduce semnificativ capacitatea de control şi monitorizare a cheltuielilor publice, întrucât autorităţile competente nu ar mai putea verifica dacă anumite costuri se încadrează în categorii precum reprezentare, transport sau diurnă.

În sesizare se mai arată că această modificare ar putea afecta inclusiv activitatea de audit şi control asupra modului în care sunt cheltuiţi banii publici, existând riscul unor interpretări largi şi abuzive ale prevederilor legale. În opinia preşedintelui, aceste efecte ar contraveni obligaţiei statului de a proteja interesele naţionale în domeniul economic, financiar şi valutar, aşa cum este prevăzut în Constituţie.

„În contractul de mandat vor fi menţionate şi alte beneficii, respectiv acoperirea unor cheltuieli cu reprezentarea, transportul, diurna, sub condiţia ca totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat să nu depăşească valoarea a două indemnizaţii fixe brute lunare”. Această formă este în vigoare la momentul actual.

Considerăm că prin înlăturarea sintagmei „respectiv acoperirea unor cheltuieli cu reprezentarea, transportul, diurna” se tinde la eludarea legii, prin lărgirea sferei avantajelor materiale, putând fi decontate cu titlu de beneficii orice cheltuieli, în baza contractului de mandat, în cuantumul şi limitele de răspundere stabilite de autoritatea publică tutelară, cu consecinţa evitării monitorizării cheltuielilor de către Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice.

Agenţia nu mai trebuie să analizeze dacă o cheltuială se încadrează tehnic la „reprezentare”, „transport” sau „diurnă”. Orice plată către administrator care nu este indemnizaţie de mandat, în limita plafonului acceptat (două indemnizaţii fixe brute lunare/an), facilitează includerea ei pe lista cheltuielilor susceptibile a fi aprobate, putând influenţa auditul şi controlul cheltuirii banului public, cu afectarea prevederilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie, care prevăd că „statul trebuie să asigure protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară.

În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2025 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, a Legii nr. 187/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, precum şi pentru abrogarea unor dispoziţii din acte normative este neconstituţională, în ansamblul său”, scrie la finalul sesizării pe care șeful statului a trimis-o către CCR.

Sinteza sesizării de neconstituționalitate