Nicușor Dan atacă la CCR legea „decontărilor nelimitate” din companiile de stat. Plafoane eliminate pentru șefii acestora

Președintele României, Nicușor Dan, a atacat la CCR legea care permite conducerilor companiilor de stat listate să deconteze cheltuieli nelimitate de transport, cazare și reprezentare. Sesizarea avertizează că eliminarea plafoanelor legale transformă aceste costuri profesionale în avantaje materiale mascate, facilitând decontări arbitrare sub paravanul exercitării mandatului. Această vulnerabilizare a activelor strategice contravine obligației statului de a proteja interesele economice naționale și de a asigura o guvernanță corporativă transparentă și previzibilă.

Nicușor Dan sesizează CCR cu privire la riscul decontărilor „arbitrare” în companiile de stat sub paravanul cheltuielilor de mandat

Președintele Nicușor Dan a trimis joi, 30 aprilie 2026, Curții Constituționale a României (CCR) o sesizare de neconstituționalitate referitoare la Legea privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 73/2018.

Această inițiativă legislativă, care vizează modificarea regimului de guvernanță corporativă a întreprinderilor publice (OUG 109/2011), este contestată pe motiv că introduce mecanisme prin care administratorii și directorii companiilor de stat ar putea beneficia de sume de bani nelimitate pentru reprezentare, transport și cazare, fără a mai fi supuși plafoanelor legale actuale.

În centrul disputei juridice se află un amendament introdus în Camera Deputaților care recalifică natura juridică a cheltuielilor profesionale. Potrivit textului criticat, în cazul întreprinderilor publice listate la bursă, cheltuielile cu reprezentarea, transportul, diurna și cazarea nu mai sunt considerate „beneficii” sau „avantaje”.

Această modificare semantică are consecințe financiare majore: odată scoase din categoria beneficiilor, aceste sume nu mai sunt plafonate la limita de două indemnizații fixe brute lunare pe an, deschizând calea unor decontări care pot eroda semnificativ profiturile companiilor strategice ale statului.

Liberalizarea cheltuielilor și riscul de decontări sub paravanul mandatului

Argumentația Administrației Prezidențiale se concentrează pe ideea că acest amendament creează un regim privilegiat și lipsit de control pentru conducerile companiilor de stat tranzacționate pe piețele de capital.

Prin noua reglementare, legiuitorul ar fi deschis calea unor „decontări arbitrare” realizate sub pretextul necesității exercitării mandatului. În sesizarea trimisă către CCR, se subliniază faptul că, deși formal aceste sume nu mai sunt numite beneficii, în realitate ele reprezintă avantaje materiale clare care pot fi folosite pentru a ocoli limitele de remunerare stabilite prin contractul de mandat.

Această „liberalizare” a cheltuielilor în cadrul întreprinderilor publice listate – entități care gestionează active de importanță vitală pentru economia României – este văzută ca o vulnerabilizare directă a modului în care este gestionat banul public. Președintele avertizează că eliminarea plafonului legal transformă cheltuielile de protocol într-un instrument discreționar.

Practic, administratorii ar putea decide singuri cât de mult consumă pentru „reprezentare” sau „transport”, fără ca statul, în calitate de acționar, să mai poată impune o barieră financiară clară. Documentul subliniază că orice erodare a profitului prin cheltuieli de protocol excesive contravine direct obligației fundamentale a statului de a proteja interesele economice naționale.

Camuflarea avantajelor materiale și transparența guvernanței corporative

O altă problemă majoră ridicată de șeful statului este riscul de „camuflare” a unor bonusuri financiare mascate în costuri profesionale.

Sesizarea arată că un cadru legislativ care permite decontarea universală a cheltuielilor pentru categorii largi de angajați de rang înalt (administratori, directori, membri ai consiliului de supraveghere sau ai directoratului) subminează principiile guvernanței corporative transparente.

În loc să existe o remunerație clară și fixă, sistemul propus încurajează o zonă gri, unde luxul și protocolul pot fi decontate fără limite, afectând direct randamentul economic al întreprinderii.

Companiile vizate de această modificare legislativă nu sunt entități economice minore, ci majoritatea sunt jucători strategici pe piața de energie, transporturi sau infrastructură. Președintele consideră că oferirea acestui tip de „cec în alb” conducerilor acestor companii este incompatibilă cu exigențele unei administrări prudente a patrimoniului public.

Mai mult, se argumentează că modificarea introdusă în camera decizională depășește cu mult intenția inițială a Guvernului, transformând o ordonanță tehnică într-un instrument de favorizare a unei „elite” de management la stat, pe cheltuiala bugetului național.

Lipsa de previzibilitate și încălcarea normelor constituționale

Din punct de vedere strict juridic, sesizarea pune sub semnul întrebării previzibilitatea actului normativ. Președintele susține că este practic imposibil de estimat cuantumul total al cheltuielilor care ar putea fi încadrate în lege sub sintagma „realizate în scopul exercitării mandatelor”.

Această formulare este considerată mult prea vagă pentru a oferi o barieră împotriva abuzurilor. În dreptul constituțional, o normă trebuie să fie suficient de clară pentru ca subiecții de drept să își poată regla comportamentul, ori în acest caz, lipsa unor criterii de cuantificare lasă loc unui arbitrar total.

Gestionarea arbitrară a resurselor este susceptibilă să afecteze direct patrimoniul statului, încălcând Articolul 135 din Constituția României, care obligă statul să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică și financiară.

În concluzie, președintele menționează că această sesizare nu vizează întreaga Ordonanță de Urgență 73/2018, ci se limitează la modul în care Camera Deputaților a alterat textul prin completările aduse în legea de aprobare.

Aspect Vizat	Reglementarea Actuală (OUG 109/2011)	Modificarea Contestată (L. de aprobare OUG 73/2018)	Impact Semnalat în Sesizare
Încadrarea cheltuielilor	Transportul, diurna și protocolul sunt considerate beneficii.	Acestea nu mai reprezintă beneficii în sensul legii.	Eludarea limitelor de remunerare din contractul de mandat.
Plafonare financiară	Maxim 2 indemnizații fixe brute lunare pe parcursul unui an.	Fără plafon fix pentru cheltuielile realizate în scopul mandatului.	Risc de cheltuieli arbitrare și erodarea profitului statului.
Transparență	Control riguros asupra avantajelor materiale primite de directori.	Posibilitatea „camuflării” veniturilor sub formă de costuri profesionale.	Subminarea guvernanței corporative și a eficienței economice.
Companii vizate	Toate întreprinderile publice.	În special întreprinderile publice ale căror acțiuni sunt listate la bursă.	Vulnerabilizarea activelor strategice ale economiei naționale.
Temei Constituțional	Garanția protejării intereselor financiare ale statului.	Sintagme vagi precum „în scopul exercitării mandatului”.	Încălcarea Art. 135 din Constituție (lipsă de previzibilitate).