Lovitură pentru centralele de apartament. Nicușor Dan a atacat subvențiile la CCR: Încalcă norme de drept european

Lovitură pentru centralele de apartament. Nicușor Dan a atacat subvențiile la CCR: Încalcă norme de drept european

SURSA FOTO: captură Facebook - Nicușor Dan la summit-ul din Cipru

Publicat de Leonard Bădilă la 28 aprilie 2026, 08:51

Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională (CCR) în legătură cu proiectul de lege adoptat la începutul lunii aprilie de Parlament prin care primăriile și alte autorități publice ar putea continua încă doi ani acordarea de stimulente financiare pentru instalarea centralelor de apartament în anumite comunități. Șeful statului susține că măsura contravine legislației europene și poate expune România la penalități în procedura de infringement deja deschisă.

Legea contestată de Nicușor Dan permite autorităților locale, din fonduri proprii, și autorităților centrale, din fonduri europene, să acorde ajutoare financiare pentru instalarea de cazane autonome alimentate cu combustibili fosili sau alte sisteme individuale de încălzire. Facilitatea se aplică imobilelor sau ansamblurilor de imobile racordate la puncte termice care deservesc mai puțin de 50 de utilizatori finali, pentru o perioadă de maximum doi ani de la intrarea în vigoare a legii.

Nicușor Dan atacă la CCR subvențiile pentru centralele de apartament

Măsura vine în contextul în care România a transpus abia anul trecut, cu întârziere, o directivă europeană adoptată în vara lui 2024 privind performanța energetică a clădirilor. Aceasta stabilește că, cel târziu de la 1 ianuarie 2025, statele membre nu mai pot acorda subvenții de stat pentru instalarea de cazane autonome alimentate cu combustibili fosili, inclusiv centrale de apartament pe gaze.

Parlamentarii care au introdus derogarea au argumentat că este nevoie de un cadru legal flexibil pentru situațiile în care sistemele centralizate de încălzire sunt subutilizate și generează costuri ridicate. Potrivit acestora, menținerea în funcțiune a punctelor termice care deservesc puțini consumatori produce pierderi importante prin costuri fixe de operare, mentenanță și personal, care nu mai pot fi acoperite din tarifele plătite de un număr redus de beneficiari.

Totodată, susținătorii amendamentului afirmă că interzicerea subvențiilor pentru centrale individuale în aceste cazuri ar menține sisteme ineficiente, cu impact negativ atât asupra bugetelor locale, cât și asupra consumatorilor, care ar suporta costuri mari pentru servicii slabe. Ei precizează că nu este vorba despre o încurajare generală a combustibililor fosili, ci despre o soluție temporară și punctuală până la realizarea unor investiții durabile.

Șeful statului spune că România nu ar respecta obligația europeană de a opri subvenționarea centralelor pe combustibili fosili

În sesizarea trimisă CCR, Nicușor Dan precizează că nu contestă ordonanța prin care a fost transpusă directiva europeană, ci completarea introdusă ulterior de Camera Deputaților în legea de aprobare. Potrivit explicațiilor oferite de șeful statului, încălcarea unor norme europene poate face obiectul controlului de constituționalitate prin raportare la articolul 148 din Constituție, referitor la integrarea în Uniunea Europeană.

„Încălcarea unor norme de drept european, cum este cazul în situația de față, poate face obiectul controlului de constituționalitate, potrivit art. 148 din Constituție, ce reglementează integrarea în Uniunea Europeană, prin raportare la dispozițiile art. 35 din Constituție, care consacră dreptul la un mediu sănătos și la art. 135 alin. (2) lit. e) din Constituție, care instituie obligația statului de a reface și ocroti mediul înconjurător și de a menține echilibrul ecologic. Aceste drepturi, în opinia noastră, sunt direct afectate de completarea adusă de Camera Deputaților în cuprinsul legii aflate la promulgare, fiind, totodată, indirect încălcate principiile legalității și forței obligatorii a deciziilor Curții Constituționale”, susține el.

Șeful statului mai invocă articolul 35 din Constituție, care garantează dreptul la un mediu sănătos, precum și articolul 135 alineatul 2 litera e), ce obligă statul să protejeze mediul și să mențină echilibrul ecologic. În opinia sa, derogarea introdusă de Parlament afectează direct aceste drepturi și principii.

Nicușor Dan amintește că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene și celelalte reglementări comunitare obligatorii au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. El susține că modificarea adoptată de Camera Deputaților contravine direct articolului 17 alineatul 15 din directiva europeană pe care România trebuia să o transpună.

El avertizează că, prin această completare, România nu ar respecta în următorii doi ani obligația europeană de a opri subvenționarea centralelor pe combustibili fosili. În opinia sa, situația ar crea un precedent periculos pentru statul de drept, prin ignorarea legalității, a caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale și a exigențelor privind protecția drepturilor fundamentale.

„În situația de față, Camera Deputaților a adus o completare în cuprinsul Legii de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 16/2025, completare ce contravine însă în mod direct chiar dispozițiilor art. 17 alin. (15) din directivă, a căror transpunere o vizează, încălcând astfel prevederile constituționale antereferite privind preeminența dreptului Uniunii Europene asupra celui național în cazul normelor cu caracter obligatoriu”, mai spune Nicușor Dan.

Nicușor Dan
SURSA FOTO: Inquam Photos / Alex Nicodim – Nicușor Dan

România figurează deja cu procedură activă de infringement privind întârzierea transpunerii Directivei UE 2024/1275

Totodată, Nicușor Dan avertizează că România figurează deja cu procedură activă de infringement privind întârzierea transpunerii Directivei UE 2024/1275. Dacă legea intră în vigoare în forma actuală, țara ar putea rămâne expusă unor sancțiuni financiare și reputaționale, cu efecte inclusiv asupra investițiilor în modernizarea sistemelor centralizate și asupra costurilor suportate de populație.

„Statele membre depun eforturi pentru a înlocui cazanele autonome pe bază de combustibili fosili din clădirile existente, în concordanță cu planurile naționale de eliminare treptată a cazanelor pe bază de combustibili fosili″ și ″(…) furnizează proprietarilor sau locatarilor clădirilor informații (…) privind înlocuirea cazanelor înlocuirea cazanelor cu combustibil fosil cu alternative mai sustenabile”, prevede Directiva UE 2024/1275.

În anii precedenți, mai multe primării din România, în localități fără sisteme centralizate funcționale sau cu rețele deficitare, au acordat subvenții cetățenilor pentru montarea de centrale de apartament.

„În ipoteza în care legea de aprobare va intra în vigoare în forma criticată, România – ce figurează cu stadiu activ al procedurii de infringement referitor la transpunerea Directivei (UE) 2024/1.275 privind performanța energetică a clădirilor ar rămâne în continuare supusă riscului de sancțiuni financiare și reputaționale, cu consecințe inclusiv pe plan intern, respectiv al investițiilor în modernizarea sistemelor centralizate și al costurilor pentru populație”, susține șeful statului.

Ordonanța aflată în vigoare prevede însă că, de la data publicării sale în Monitorul Oficial, este interzisă acordarea stimulentelor financiare din fonduri publice pentru instalarea cazanelor autonome alimentate cu combustibili fosili.

Prin stimulente financiare sunt definite sprijinul economic acordat de autoritățile centrale sau locale și de entitățile finanțate de acestea, fără caracter industrial sau comercial. În această categorie intră granturile directe pentru cumpărători sau instalatori, instrumente de finanțare, împrumuturi pentru eficiență energetică, ipoteci pentru renovare, contracte de performanță energetică, facilități fiscale, scheme de facturare, fonduri de garantare și alte mecanisme similare.

Textul legislativ mai arată că stimulentele pot viza utilizatori finali, instalatori, producători, terți sau operatori economici implicați în instalarea acestor cazane. În schimb, procedurile de achiziții publice pentru sistemele de încălzire din clădirile deținute de instituții publice nu sunt considerate stimulente financiare dacă reflectă condițiile pieței și nu includ subvenții.

Directiva europeană menționează și că statele membre trebuie să depună eforturi pentru înlocuirea cazanelor pe combustibili fosili

Directiva europeană menționează și că statele membre trebuie să depună eforturi pentru înlocuirea cazanelor pe combustibili fosili din clădirile existente și să ofere proprietarilor sau chiriașilor informații privind trecerea la alternative mai sustenabile. De asemenea, planurile naționale de renovare trebuie să includă decarbonizarea încălzirii și răcirii și eliminarea treptată a combustibililor fosili, cu obiectivul eliminării complete a cazanelor pe bază de combustibili fosili până în 2040.

Aceste prevederi privind înlocuirea și eliminarea centralelor de apartament nu apar însă în proiectul românesc.

Legislația internă definește cazanul autonom alimentat cu combustibili fosili ca ansamblul format din corpul cazanului și arzător, destinat să transmită fluidelor căldura rezultată prin arderea unui combustibil fosil și care nu este combinat cu un alt generator de căldură bazat pe surse regenerabile. Sunt incluse și centralele pe gaz dacă, la momentul instalării, rețeaua locală transportă predominant gaze naturale. Sunt excluse sobele și sistemele de microcogenerare care produc simultan energie electrică și termică la nivelul clădirii.

Interdicția de subvenționare de la stat nu se aplică proiectelor comerciale de centrale electrice pe gaze finanțate prin diverse tipuri de fonduri europene.

Informații articol
Despre autor
Leonard Bădilă

Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.