PSD solicită retragerea inițiativei de vânzare a companiilor de stat și anunță proiect de lege pentru blocarea privatizărilor timp de doi ani
PSD a transmis că i-a solicitat premierului Ilie Bolojan să nu scoată la vânzare companiile de stat profitabile, susținând că nu ar fi existat consultări pe această temă nici cu partenerii din coaliție, nici cu miniștrii social-democrați responsabili. Totodată, formațiunea a anunțat intenția de a iniția un proiect de lege care să interzică, pentru o perioadă de doi ani, vânzarea de active ale companiilor de stat profitabile.
Social-democrații au precizat că au cerut retragerea imediată din procedura legislativă a oricărei inițiative privind vânzarea acestor companii, afirmând că nu ar fi existat consultări înainte de prezentarea publică a vicepremierului Oana Gheorghiu nici cu partenerii de coaliție, nici cu miniștrii PSD. Ei au susținut că deciziile privind cele mai importante și profitabile companii de stat nu pot fi luate într-un cerc restrâns, ci necesită dezbatere publică în Parlament, ca for reprezentativ suprem.
PSD a anunțat că va depune în Parlament un proiect de lege care să interzică, pentru doi ani, vânzarea activelor companiilor de stat profitabile.
Formațiunea a solicitat premierului Ilie Bolojan și vicepremierului Oana Gheorghiu să explice motivele pentru care, în opinia lor, ar fi subevaluat companiile de stat vizate pentru vânzare și de ce nu ar fi fost luat în considerare potențialul de creștere a valorii acestora în contextul geopolitic actual.
PSD a informat că ar fi neclar de ce s-ar grăbi vânzarea unor pachete de acțiuni din companii precum Hidroelectrica și Romgaz, în condițiile în care, în contextul crizei energetice globale, valoarea acestora ar putea crește semnificativ în următoarele 12–18 luni. Totodată, social-democrații au sugerat că o asemenea decizie ar putea fi dezavantajoasă pentru stat și ar contrasta cu tendința altor state europene de a-și consolida sau răscumpăra participațiile în sectorul energetic.
În privința CEC Bank, PSD a cerut explicații privind intenția de vânzare a băncii de stat, pe care o consideră esențială pentru susținerea programelor guvernamentale în agricultură, finanțarea IMM-urilor și sprijinirea tinerilor pentru locuințe, acuzând totodată o posibilă subevaluare a acesteia la jumătate din valoarea de piață.
Referitor la SALROM, social-democrații au susținut că ar fi problematic faptul că evaluarea companiei nu ar fi inclus și zăcământul de grafit asociat, considerând această omisiune contrară interesului național. Ei au arătat că zăcământul de la Baia de Fier ar reprezenta o resursă importantă la nivel european, esențială pentru producția de baterii litiu-ion și tehnologii avansate, inclusiv în domenii precum semiconductorii, industria aerospațială, apărarea și sectorul energetic. În acest context, PSD a cerut explicații privind cine ar fi fost responsabil de pregătirea scoaterii la vânzare a companiei.
PSD a transmis că premierul și vicepremierul ar avea obligația de a explica cetățenilor de ce ar intenționa vânzarea unor companii strategice din domeniul apărării, în condițiile în care majoritatea statelor NATO și-ar fi anunțat creșterea bugetelor pentru apărare.
„PSD solicită premierului şi vicepremierului să retragă imediat din procedura legislativă orice iniţiativă de vânzare a acestor companii! PSD subliniază că înainte de prezentarea vicepremierului Oana Gheorghiu, nu a existat nicio consultare cu partenerii de Coaliţie, dar nici cu miniştrii de resort ai PSD! Prim-ministrul nu are dreptul de a hotărî într-un cerc restrâns vânzarea celor mai importante şi mai profitabile companii de stat.
De ce premierul şi vice-premierul se grăbesc să vândă pachete de acţiuni din Hidroelectrica şi Romgaz având în vedere că în actuala criză energetică mondială valoarea acestor companii s-ar putea dubla în următoarele 12-18 luni? Cine are de câştigat din această tranzacţie dezavantajoasă pentru statul român? Este o acţiune pe contrasens cu majoritatea statelor europene care fac eforturi considerabile să naţionalizeze sau să răscumpere acţiunile vândute anterior din companiile din sectorul energetic.
În cazul SALROM este cel puţin suspect că premierul Bolojan nu a inclus în evaluarea societăţii şi zăcământul de grafit care face parte din portofoliul companiei. O astfel de omisiune este contrară interesului naţional! Zăcământul de la Baia de Fier reprezintă una dintre cele mai pure resurse de grafit din Europa, aceasta fiind principala componentă pentru fabricarea bateriilor litiu-ion, dar şi pentru producţia de grafen, care are multiple aplicaţii în domeniul semiconductorilor şi al noilor tehnologii din industria aerospaţială, de apărare sau din sectorul energetic. Premierul trebuie să răspundă pentru cine a pregătit scoaterea la vânzare a acestei companii!”, argumentează social-democrații.
BNS cere președintelui Nicușor Dan consultări pentru formarea unei guvernări stabile și avertizează că alegerile anticipate reprezintă soluția în lipsa unui acord politic
Blocul Național Sindical (BNS) a solicitat președintelui Nicușor Dan să inițieze consultări cu liderii partidelor parlamentare pentru formarea unei guvernări stabile și responsabile, capabile să adopte un program de stabilizare economică și socială, în contextul unei situații economice și sociale considerate critice.
Sindicaliștii au avertizat că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice majore, inclusiv deficit bugetar ridicat, inflație mare, costuri crescute ale împrumuturilor și o datorie publică în creștere, precum și cu o scădere a puterii de cumpărare și probleme pe piața muncii. Aceștia au subliniat și riscurile generate de contextul internațional și de evoluțiile din sectorul energetic, precum și lipsa unor politici publice coerente și transparente.
BNS cere stabilirea, pe termen scurt şi mediu, a unui set clar de priorităţi economice şi sociale, asumate public şi susţinute prin măsuri concrete care să conducă la stoparea procesului de erodare a puterii de cumpărare a populaţiei, la corectarea dezechilibrelor macroeconomice, dar mai ales revenirea la un ritm susţinut de creştere economică. În opinia BNS, aceste priorităţi trebuie să includă, fără a se limita la:
- asigurarea securităţii energetice, în toate componentele sale, inclusiv accesibilitate, sustenabilitate şi independenţă;
- consolidarea securităţii alimentare, prin sprijinirea producţiei interne şi reducerea vulnerabilităţilor lanţurilor de aprovizionare;
- definirea unor priorităţi clare de investiţii pentru relansarea economică, cu accent pe dezvoltarea capacităţilor productive interne;
- asigurarea unei transparenţe maxime în procesul de negociere şi contractare a împrumuturilor externe;
- garantarea faptului că aceste împrumuturi generează beneficii concrete pentru economia naţională, pentru industria românească şi pentru crearea de locuri de muncă.
„Economia României traversează o perioadă de dezechilibre accentuate, pe fondul unui context internaţional extrem de volatil. Evoluţiile geopolitice recente, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu, generează efecte economice globale semnificative, experţii estimând că acestea nu se vor estompa mai devreme de un an. În acest cadru, avertismentele venite din partea instituţiilor financiare internaţionale, inclusiv conducerea Fondului Monetar Internaţional, care a redus prognoza de creştere economică a României la 0,7% pentru 2026 , faţă de 1,4%, cât era estimarea iniţială, din toamna trecută, indică o perioadă dificilă pentru economiile emergente, cu presiuni suplimentare asupra inflaţiei, costurilor de finanţare şi creşterii economice.
În acelaşi timp, România este «campioana» în UE la rata inflaţiei (9,9% în martie 2026, INS ). Acest lucru erodează zilnic puterea de cumpărare a populaţiei şi veniturile salariaţilor şi ale pensionarilor, pe medie puterea de cumpărare a salariul mediu scăzând cu aproape 7% în ultimul an. Toate acestea în timp ce România se împrumută la cele mai mari dobânzi din UE, apropiate de niveluri specifice economiilor încadrate în categoria «junk», în condiţiile în care România nu se află oficial în această categorie de risc.
În paralel, observăm o serie de angajamente financiare majore asumate de statul român în condiţii insuficient transparente. Negocierile privind împrumuturi externe, inclusiv cele în valoare de aproximativ 16,7 miliarde de euro prin programul european SAFE, fără ca acestea să aducă vreun beneficiu pentru economia românească sau să creeze suficiente locuri de muncă, ceea ce ridică semne de întrebare legitime, în absenţa unor clarificări. Tot în această categorie, putem include şi împrumutul de la Banca Mondială în valoare de 650 de milioane de dolari , împrumut despre care nu cunoaştem suficiente amănunte.
Respectarea independenţei băncii centrale nu exclude cadrul de supraveghere democratică şi constituţională, în ceea ce priveşte responsabilizarea faţă de rezultatele deplorabile în «lupta» cu inflaţia. În ceea ce priveşte piaţa muncii, România continuă să aibă una dintre cele mai ridicate taxări pe muncă: peste 43% din salariul brut merge către impozite şi contribuţii sociale. Totodată, România are aproape ce mai scăzută rată de ocupare a forţei de muncă din UE-27 (după Italia) şi nu se acţionează pentru fiscalizarea locurilor de muncă informale.
Odată cu declanşarea războiului din Iran, constatăm o creştere galopantă şi a preţurilor la carburanţi, de peste 10 lei pe litru, cel mai mare preţ din istorie, creştere care se va reflecta la nivelul tuturor costurilor din economia României. Nu în ultimul rând, peste acest tablou economic deja fragil se suprapune o criză politică profundă, o nelipsită bomboană de pe coliva situaţiei dezastruoase a României, criză care accentuează incertitudinea şi reduce capacitatea statului de a răspunde coerent şi eficient provocărilor actuale. Această combinaţie de crize – economică, financiară, energetică şi politică – creează un risc sistemic major pentru România.
În acest context, BNS consideră că este imperativă o intervenţie instituţională fermă şi responsabilă, care să permită identificarea rapidă a unor soluţii coerente şi asumate pentru stabilizarea situaţiei economice şi sociale a ţării. În lumina celor mai sus prezentate, Blocul Naţional Sindical vă solicită, domnule preşedinte Nicuşor Dan, să vă exercitaţi pe deplin rolul constituţional de mediator între puterile statului şi între stat şi societate, prin iniţierea de urgenţă a unui dialog naţional real, credibil şi orientat spre rezultate. Considerăm esenţial ca, sub egida Administraţiei Prezidenţiale, să fie aşezaţi la aceeaşi masă atât liderii politici, cât şi reprezentanţii partenerilor sociali – sindicate şi organizaţii patronale –, în vederea construirii unui consens minim necesar pentru depăşirea actualei crize.
În absenţa unei voinţe politice reale pentru constituirea unei astfel de coaliţii, BNS consideră că singura soluţie democratică şi legitimă rămâne organizarea de alegeri anticipate, care să permită resetarea cadrului politic şi recâştigarea încrederii cetăţenilor. România are nevoie de decizii ferme, asumate şi coordonate, iar responsabilitatea pentru iniţierea acestui proces revine, în mod esenţial, instituţiei prezidenţiale”, încheie reprezentanţii BNS.
