Ce se întâmplă sub străzile din București. Peste 70 km de rețele subterane sunt modernizate odată cu liniile de tramvai
SURSA FOTO: PMB/Facebook - București, refacere rețele subterane
Peste 70 de kilometri de rețele subterane din București sunt modernizați în cadrul lucrărilor care vizează și refacerea a aproximativ 50 de kilometri de șină de tramvai. Primăria Generală a Capitalei a prezentat luni, 10 august, amploarea intervențiilor realizate simultan la suprafață și în subteran. Lucrările presupun inclusiv înlocuirea sau devierea unor conducte și adaptarea proiectelor la situația descoperită pe teren.
Bucureștiul modernizează rețelele subterane odată cu cei 50 km de șină de tramvai
Lucrările desfășurate în București pentru modernizarea liniilor de tramvai includ intervenții ample asupra infrastructurii aflate sub carosabil, ceea ce face ca proiectele să fie mai complexe decât simpla înlocuire a șinelor. Potrivit Primăriei Capitalei, peste 70 de kilometri de rețele subterane sunt modernizați în paralel cu aproximativ 50 de kilometri de cale de rulare.
În timp ce intervențiile asupra șinelor pot fi planificate cu mai multă precizie, lucrările efectuate asupra conductelor și a celorlalte rețele pot genera probleme care nu au putut fi anticipate înainte de deschiderea șantierelor. În astfel de situații sunt necesare reproiectări, noi avize, redimensionări sau devieri ale infrastructurii existente.
Primarul general Ciprian Ciucu susține că intervențiile asupra infrastructurii subterane sunt necesare pentru a evita situațiile în care liniile de tramvai proaspăt modernizate ar trebui desfăcute ulterior pentru repararea unor conducte.
„Dacă aveam de lucru doar la șina de tramvai, era simplu, terminam într-un an de zile. Dar trebuie să modernizăm și ce e în subteran. Că nu vrem ca peste doi ani să ne trezim că se sparge o țeavă și desfacem tot ca să ajungem la ea, că ar fi bani aruncați pe fereastră. Prefer să dureze mai mult, dar să aplicăm soluția corectă, să facem lucrări de calitate care să reziste zeci de ani de acum înainte”, a explicat Ciprian Ciucu.
Planurile rețelelor subterane nu corespund întotdeauna cu situația din teren
Una dintre dificultățile întâlnite pe șantiere este diferența dintre documentația tehnică disponibilă înaintea începerii lucrărilor și poziția reală a conductelor și cablurilor descoperite după efectuarea săpăturilor, potrivit informațiilor transmise de Primăria Capitalei.
Înainte de deschiderea unui șantier este întocmit un „plan coordonator de rețele”, document asumat de operatorii de utilități, între care Apa Nova, Distrigaz și Termoenergetica. Pe baza acestuia, constructorul primește informații despre amplasarea infrastructurii existente în subteran și își organizează intervențiile.
Situația se poate schimba însă după dezafectarea vechii căi de rulare și începerea săpăturilor. Unele conducte sunt descoperite la câțiva metri de poziția indicată în documentație, iar în anumite zone apar rețele care nu figurau în planurile disponibile înainte de începerea lucrărilor.
Descoperirea unor vestigii poate suspenda lucrările timp de săptămâni sau luni
Șantierele deschise pentru modernizarea liniilor de tramvai au scos la iveală și vestigii care necesită verificări de specialitate, situație în care intervențiile nu pot continua până la finalizarea procedurilor prevăzute pentru astfel de descoperiri.
Potrivit Primăriei Capitalei, vestigiile găsite trebuie analizate de Ministerul Culturii. Procedurile pot determina suspendarea lucrărilor pentru câteva săptămâni și, în anumite cazuri, chiar pentru câteva luni.
În intervalul în care activitatea nu poate continua în zona respectivă sunt elaborate noi proiecte și soluții tehnice. Echipele de muncitori sunt mutate temporar pe alte loturi sau în alte sectoare ale aceluiași lot, astfel încât lucrările care nu sunt afectate de descoperiri să poată continua.
Rețelele sunt mutate, acolo unde este posibil, de sub viitoarele linii de tramvai
Autoritățile încearcă să scoată conductele și celelalte rețele din zona aflată direct sub viitoarea cale de rulare, pentru a reduce riscul ca șinele să fie desfăcute ulterior în cazul unor avarii sau al unor noi intervenții asupra infrastructurii.
Soluția nu poate fi aplicată însă pe toate tronsoanele. Pe străzile înguste, spațiul disponibil în subteran poate fi insuficient pentru relocarea conductelor într-o zonă separată de traseul tramvaiului.
Atunci când mutarea infrastructurii nu este posibilă, rețelele sunt modernizate în același timp cu șina de tramvai. Acest tip de intervenție presupune coordonarea constructorului cu operatorii care administrează diferitele rețele de utilități.
Ploile abundente pot bloca temporar accesul utilajelor pe șantiere
Condițiile meteorologice reprezintă un alt element care poate modifica ritmul lucrărilor, deoarece intervențiile sunt realizate pe șantiere deschise, iar starea terenului influențează direct accesul utilajelor și desfășurarea săpăturilor.
După perioade cu precipitații abundente, solul se poate îmbiba cu apă, iar utilajele grele nu pot intra în anumite zone până când terenul nu se drenează suficient pentru reluarea activității în condiții corespunzătoare.
Primăria Capitalei precizează că, în luna precedentă, pe unele dintre șantiere lucrările au rămas suspendate câteva zile tocmai din cauza condițiilor meteorologice.
Primăria admite că lucrările afectează traficul și provoacă disconfort
Șantierele pentru modernizarea liniilor de tramvai și a infrastructurii subterane produc restricții de circulație și disconfort în zonele afectate, iar perioadele în care activitatea nu este vizibilă la suprafață pot crea impresia că lucrările au fost oprite.
Primăria Capitalei arată însă că o parte importantă a intervențiilor se desfășoară sub nivelul străzii și poate presupune etape tehnice care nu sunt vizibile pentru participanții la trafic sau pentru locuitorii din zonele respective.
Potrivit municipalității, modernizarea simultană a șinelor și a rețelelor subterane are ca obiectiv realizarea unei infrastructuri care să poată fi exploatată timp de zeci de ani, fără ca eventualele intervenții asupra conductelor să impună desfacerea repetată a căii de rulare.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.