Dumitru Chisăliță avertizează: România intră într-o iarnă mai tensionată. Ce se poate întâmpla cu facturile

România ar putea traversa un sezon rece mai dificil decât cel precedent, pe fondul nivelului redus al stocurilor de gaze și al prețurilor ridicate de pe piețele internaționale. Deși nu anticipează o criză propriu-zisă, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, avertizează că există mai mulți factori care pot pune presiune asupra pieței și, implicit, asupra facturilor la energie electrică.

Dumitru Chisăliță: Iarna 2026-2027 ar putea aduce o piață a gazelor mai tensionată

Potrivit specialistului, contextul actual diferă de cel din sezonul rece trecut. Prognozele meteorologice, evoluția cotațiilor internaționale și gradul de umplere al depozitelor de gaze sunt principalele elemente care pot influența piața în lunile următoare.

„Prima – există anumite prognoze care arată că iarna următoare va fi mai grea decât aceea din 2025 – februarie 2026. A doua problemă este tendinţa evoluţiei preţului pe pieţele internaţionale, în primul rând pe TTF (indice de referinţă pentru gazele naturale – n.r.), care arată preţuri mult mai mari decât în iarna precedentă. A treia chestiune importantă este nivelul de depozitare. Nivelul gazelor înmagazinate în momentul de faţă atât în lume, cât şi în Europa, înseamnă o pondere mult mai mică decât anii trecuţi. Or, toate aceste elemente ar putea duce la o iarnă mai grea decât ultima, respectiv un risc mai mare şi preţuri mai mari”, a explicat Dumitru Chisăliță pentru AGERPRES.

Acesta a precizat că nu estimează o criză a gazelor, însă consideră că piața va fi mai tensionată decât în sezonul rece anterior.

De ce ar putea crește facturile la energie

În analiza sa, președintele AEI arată că furnizorii de energie vor include în noile oferte costurile suportate în ultimele luni, perioadă în care România s-a confruntat cu unele dintre cele mai ridicate prețuri de pe piața pentru ziua următoare (PZU) din Europa.

„Anul trecut, liberalizarea pieţei de energie s-a făcut în august. Majoritatea contractelor au fost pe un an. Suntem în situaţia ca anumite companii de furnizare a energiei electrice să trimită oferte care ţin seama de istoricul anului respectiv. Ce am avut noi în ultimele şase luni? Am avut al doilea cel mai mare PZU (piaţa pentru ziua următoare – n.r.) din Europa, după Italia. Asta înseamnă costuri pe care companiile le-au plătit, pentru că acestea vin, în general, cu preţuri fixe care acoperă diverse riscuri şi costuri. Costurile se recuperează anul următor din ofertele-preţ. A doua problemă este criza fără precedent din sistemul energetic, care este decontată de furnizori, urmând ca aceştia să-şi recupereze banii din ofertele viitoare. În ultimul rând, astfel de situaţii determină o abordare prudenţială din partea companiilor, în sensul că vin cu prime de risc care acoperă eventuale situaţii similare care s-ar întâmpla anul următor”, a susţinut acesta.

Specialistul explică faptul că furnizorii își calculează ofertele în funcție de costurile înregistrate în perioada anterioară și de riscurile pe care le estimează pentru următoarele luni. În acest context, volatilitatea pieței și costurile ridicate ale energiei s-ar putea reflecta în facturile consumatorilor.

Trei scenarii pentru evoluția prețurilor

Asociația Energia Inteligentă a analizat trei variante privind evoluția pieței în perioada august 2026 – iulie 2027.

În scenariul optimist, ofertele de furnizare ar putea crește cu aproximativ 3-5%, dacă perioada de tensiune din piață va fi limitată și nu vor apărea noi probleme majore în sistemul energetic.

„O analiză pe care am făcut-o săptămâna trecută arată că există trei scenarii probabile pentru perioada următoare, august 2026 – iulie 2027. Cele trei scenarii iau în considerare un scenariu optimist în care noi previzionăm o creştere în oferte a preţului cu 3-5%. Această abordare pleacă de la ceea ce s-a întâmplat în primele şase luni din 2026 din perspectiva evoluţiei PZU, dar şi o situaţie, să zicem optimistă.

Adică vom trece cu brio, nu cu foarte mari emoţii, nu cu foarte mari evoluţii şi creşteri ale preţului în această perioadă, august, în care suntem în criză. Un scenariu optimist pleacă de la ideea că vom avea o criză de circa trei săptămâni, care va veni cu o cerere mai mare decât oferta, însemnând preţuri mari pe PZU. Asta înseamnă costuri mai mari cu echilibrarea. Estimările noastre sunt că în cazul acestui scenariu discutăm de o creştere cu 10-15% a ofertelor pe care le avem faţă de ceea ce există în momentul de faţă ca şi preţ mediu”, a spus Chisăliță.

Scenariul pesimist: facturile ar putea fi cu până la 20% mai mari

Cel mai nefavorabil scenariu analizat de AEI ia în calcul suprapunerea actualei crize din sistemul energetic cu o iarnă în care depozitele de gaze nu vor fi suficient de bine alimentate.

În această situație, oferta de gaze naturale ar putea fi mai redusă, iar prețurile mai ridicate s-ar transmite și în costul energiei electrice.

„Un al treilea scenariu pe care l-am analizat este cel care ia în considerare, atât criza energetică din acest moment, o criză care din punctul nostru de vedere înseamnă trei săptămâni cu echilibrări la limită, preţuri mari pe energie electrică achiziţionată din import, dar şi o situaţie puţin discutată şi anume că vom avea depozite de gaze parţial umplute. Va fi o situaţie nu foarte bună în iarna 2026-2027, cu o ofertă mai mică pe gaze naturale şi preţuri mai mari care se vor răsfrânge inclusiv în preţul energiei electrice şi care înseamnă oferte care vor fi mai mari cu 15-20% în scenariul pesimist pentru perioada următoare”, a avertizat președintele Asociației Energia Inteligentă.

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, evoluția pieței în sezonul rece va depinde de mai mulți factori, printre care condițiile meteorologice, nivelul stocurilor de gaze și dinamica prețurilor de pe piețele europene. În funcție de modul în care vor evolua acești indicatori, consumatorii ar putea vedea majorări moderate sau, în scenariul pesimist, creșteri semnificative ale ofertelor de furnizare a energiei electrice.