România compară greșit cărbunele, gazele și energia regenerabilă. Avertismentul lui Dumitru Chisăliță: Comparăm produse diferite și pretindem că sunt identice

Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, a transmis un comunicat în care susține că dezbaterea actuală despre energie este marcată de o „ipocrizie elegantă”, care nu se bazează neapărat pe cifre false, ci pe selecția convenabilă a cifrelor, pe alegerea costurilor care sunt eliminate din analiză și pe momentul în care este privit sistemul energetic.

Dumitru Chisăliță avertizează că gazul și cărbunele nu trebuie judecate prin comparații incomplete

Potrivit explicațiilor oferite de președintele AEI, consensul privind direcția tranziției energetice a devenit, în opinia sa, o scuză pentru superficialitate, iar faptul că scopul este considerat moralmente corect face ca mijloacele folosite să nu mai fie supuse aceleiași rigori.

Chisăliță afirmă că marea problemă apare în comparațiile dintre cărbune și gaze, pe de o parte, și sursele regenerabile, pe de altă parte. El consideră că sunt comparate produse diferite ca și cum ar oferi același serviciu, deși în orice domeniu serios comparațiile ar trebui făcute între produse care furnizează același rezultat.

„Minciuna elegantă a energiei: comparația absurdă dintre cărbune/gaze și regenerabile. Există o ipocrizie elegantă – aproape invizibilă – în felul în care vorbim despre energie astăzi. Nu este zgomotoasă, nu se declară ideologică și nu se prezintă niciodată drept manipulare. Tocmai de aceea este atât de eficientă.

Pentru că nu se bazează neapărat pe cifre false, ci pe selecția convenabilă a cifrelor, ce alegem să măsurăm, ce costuri eliminăm din calcul și, mai ales, în ce moment privim sistemul energetic.

Ni se spune că viitorul aparține energiei curate. Este o direcție greu de contestat într-o lume confruntată cu schimbările climatice. Dar consensul asupra direcției a devenit, paradoxal, o scuză pentru superficialitate. Odată ce scopul este declarat ‘moralmente corect’, mijloacele nu mai sunt supuse aceleiași rigori.

Aici începe marea impostură a comparațiilor dintre cărbune/gaze și regenerabile. Comparăm produse diferite și pretindem că sunt identice

În orice domeniu serios, comparațiile se fac între produse care oferă același serviciu. Nu compari prețul unei mașini fără motor cu prețul uneia cu motor capabile să te ducă la destinație și apoi declari că prima este mai ieftină. Nu compari o pensiune deschisă doar când este vreme bună cu un hotel care trebuie să funcționeze 24 de ore din 24. Nu compari o umbrelă cu un acoperiș doar pentru că ambele te pot apăra, uneori, de ploaie. În energie, exact asta facem”, a transmis președintele AEI.

Energia regenerabilă apare în funcție de condițiile meteorologice, în timp ce energia produsă de centralele convenționale este livrată atunci când este solicitată de consumatori

Președintele AEI arată că un MWh produs de un parc fotovoltaic la prânz, atunci când soarele strălucește și uneori există deja prea multă energie în piață, este comparat cu un MWh produs de o centrală pe gaze sau pe cărbune la ora 20:00, când consumul este ridicat, soarele nu mai produce, iar sistemul energetic are nevoie de putere. Deși pe hârtie ambele reprezintă un MWh, în realitatea sistemului energetic valoarea lor este diferită, deoarece energia regenerabilă apare în funcție de condițiile meteorologice, în timp ce energia produsă de centralele convenționale este livrată atunci când este solicitată de consumatori.

Dumitru Chisăliță susține că o altă confuzie întreținută deliberat este aceea dintre puterea instalată și puterea sigur disponibilă. El explică faptul că 1.000 MW instalați în fotovoltaic, 1.000 MW în eolian și 1.000 MW într-o centrală pe gaze nu reprezintă aceeași capacitate pentru sistem. Panourile fotovoltaice pot produce zero pe timpul nopții, turbinele eoliene pot avea producții foarte mici în perioade fără vânt, în timp ce o centrală pe gaze poate produce energie atunci când este solicitată, în limitele disponibilității tehnice și ale alimentării cu combustibil.

În opinia sa, în discursul public sunt adunate mii de megawați instalați în surse regenerabile și este creată impresia că aceștia au înlocuit capacitățile convenționale închise. Chisăliță afirmă că această înlocuire se vede în statisticile privind puterea instalată, dar nu neapărat în siguranța alimentării cu energie, diferența devenind evidentă seara, iarna, în perioadele de secetă, în zilele fără vânt și în orele în care importurile devin insuficiente sau foarte scumpe.

„Comparăm un MWh produs de un parc fotovoltaic la prânz, atunci când soarele strălucește și uneori există deja prea multă energie în piață, cu un MWh produs de o centrală pe gaze sau pe cărbune la ora 20:00, când consumul este ridicat, soarele a dispărut, iar sistemul are nevoie disperată de putere.

Pe hârtie, ambii sunt ‘un MWh’. În realitatea sistemului energetic, valoarea lor este complet diferită. Unul apare când îi permite vremea. Celălalt trebuie să apară când îl cere consumatorul. MW instalați nu înseamnă MW disponibili

O altă confuzie întreținută deliberat este amestecarea puterii instalate cu puterea sigur disponibilă. O mie de megawați fotovoltaici, o mie de megawați eolieni și o mie de megawați într-o centrală pe gaze nu reprezintă aceeași capacitate pentru sistem.

Panourile pot produce zero noaptea. Eolienele pot ajunge la producții foarte mici în perioade fără vânt. Centrala pe gaze poate produce atunci când este solicitată, în limita disponibilității tehnice și a alimentării cu combustibil”, a subliniat acesta.

Președintele AEI subliniază că nici cărbunele și nici gazul nu trebuie idealizate

Președintele AEI subliniază că nici cărbunele și nici gazul nu trebuie idealizate. El recunoaște că cărbunele este poluant, gazul produce emisii și creează dependență de combustibil, iar centralele convenționale necesită investiții, mentenanță și costuri permanente. Totodată, consideră că rolul lor sistemic nu poate fi eliminat din analiză doar pentru că nu se potrivește narațiunii privind energia aproape gratuită.

Chisăliță afirmă că o centrală capabilă să livreze energie la comandă oferă un serviciu diferit de un parc fotovoltaic dependent de soare și că gazul poate asigura flexibilitatea necesară într-un sistem cu producție regenerabilă variabilă. În același timp, el susține că regenerabilele nu trebuie respinse, ci evaluate împreună cu toate costurile pe care le generează sau le transferă către restul sistemului energetic.

„Cu toate acestea, în discursul public, se adună triumfal mii de megawați regenerabili și se susține că aceștia au ‘înlocuit’ capacitățile convenționale închise. Le-au înlocuit în statistica puterii instalate. Nu neapărat și în siguranța alimentării.

Diferența se vede seara, iarna, în perioadele de secetă, în zilele fără vânt și în orele în care importurile devin insuficiente sau foarte scumpe. Cărbunele și gazul nu trebuie idealizate, dar nici judecate prin fraudă contabilă”, a explicat Dumitru Chisăliță.

Fiecare tehnologie oferă un produs diferit, cu avantaje, limite și costuri diferite

În comunicat se arată că adevărul nu este nici cărbunele salvează totul, nici că regenerabilele rezolvă totul, ci faptul că fiecare tehnologie oferă un produs diferit, cu avantaje, limite și costuri diferite.

Dumitru Chisăliță propune ca, pentru o comparație corectă, să fie analizate sisteme capabile să ofere același rezultat. În loc să fie comparat costul unui MWh fotovoltaic la ieșirea din parc, ar trebui analizat costul livrării continue către consumator al unui MWh bazat pe fotovoltaic, incluzând stocarea, rezerva, rețelele și echilibrarea. În mod similar, energia eoliană ar trebui evaluată și în perioadele în care vântul nu bate, iar energia produsă din cărbune și gaze ar trebui analizată împreună cu serviciile de putere fermă, flexibilitate și siguranță pe care aceste capacități le oferă sistemului.

Potrivit lui Chisăliță, doar după ce toate tehnologiile sunt obligate să furnizeze același produs – energie sigură, disponibilă la cerere și evaluată cu toate costurile incluse – se poate stabili care este cu adevărat mai ieftină. Până atunci, comparația dintre cărbune, gaze și regenerabile rămâne, în opinia sa, o comparație construită pentru a produce un câștigător stabilit dinainte.

Președintele AEI afirmă că problema nu este existența energiilor regenerabile, ci comparația falsă dintre energia produsă atunci când condițiile meteorologice permit și energia livrată atunci când consumatorii au nevoie de ea.

„Cărbunele este poluant când funcționează. Gazul produce emisii și creează dependență de combustibil. Centralele convenționale necesită investiții, mentenanță și costuri permanente. Aceste realități nu trebuie ascunse. Dar nici rolul lor sistemic nu poate fi eliminat din analiză doar pentru că încurcă povestea convenabilă a energiei ‘aproape gratuite’.

Nu este nevoie să iubim cărbunele pentru a recunoaște că o centrală capabilă să livreze energie la comandă oferă un serviciu diferit de un parc fotovoltaic dependent de soare. Nu trebuie să transformăm gazul într-o soluție eternă pentru a admite că el poate asigura flexibilitatea necesară într-un sistem cu producție regenerabilă variabilă.

Și nu trebuie să respingem regenerabilele pentru a cere ca acestea să fie evaluate împreună cu toate costurile pe care le provoacă sau le transferă către restul sistemului.

Adevărul nu este nici ‘cărbunele salvează totul’, nici ‘regenerabilele rezolvă totul’. Adevărul este că fiecare tehnologie oferă un produs diferit, cu avantaje, limite și costuri diferite.

Comparația corectă

Dacă vrem onestitate, trebuie să comparăm sisteme capabile să ofere același rezultat. Nu ‘cât costă un MWh fotovoltaic la ieșirea din parc?’, ci cât costă livrarea continuă către consumator a unui MWh bazat pe fotovoltaic, inclusiv stocare, rezervă, rețele și echilibrare. Nu ‘cât costă energia eoliană atunci când bate vântul?’, ci cât costă asigurarea consumului și atunci când vântul nu bate.

Nu ‘cât costă un MWh produs din cărbune sau gaze?’, ci cât valorează și serviciul de putere fermă, flexibilitate și siguranță pe care aceste capacități îl furnizează sistemului.

Abia după ce toate tehnologiile sunt obligate să livreze același produs – energie sigură, disponibilă la cerere și cu impactul total calculat – putem spune care este cu adevărat mai ieftină.

Până atunci, comparația dintre cărbune/gaze și regenerabile rămâne o comparație aiurea, construită pentru a produce un câștigător stabilit dinainte. Nu regenerabilele sunt problema. Minciuna comparației este problema”, a transmis președintele AEI.

România are nevoie de energie solară, eoliană, hidro, nucleară, gaze, stocare, rețele și capacități de rezervă

În opinia sa, România are nevoie de energie solară, eoliană, hidro, nucleară, gaze, stocare, rețele și capacități de rezervă. Tranziția energetică este necesară, susține el, dar nu poate fi construită pe sloganuri și pe contabilitate selectivă.

Chisăliță avertizează că o tranziție bazată pe cifre cosmetizate nu va produce energie ieftină și sigură, ci capacități care arată spectaculos în comunicate și importuri scumpe în orele critice.

„România are nevoie de energie solară, eoliană, hidro, nucleară, gaze, stocare, rețele și capacități de rezervă. Tranziția energetică este necesară, dar nu poate fi construită pe sloganuri și contabilitate selectivă.

O tranziție bazată pe cifre cosmetizate nu va produce energie ieftină și sigură. Va produce capacități care arată spectaculos în comunicate și importuri scumpe în orele critice.

Marea minciună nu este că regenerabilele ar fi inutile. Dimpotrivă, ele sunt esențiale. Marea minciună este că un MWh produs când permite vremea ar fi identic, ca valoare și cost pentru sistem, cu un MWh livrat atunci când îl cere consumatorul.

Tranziția energetică nu trebuie abandonată. Trebuie maturizată. Am avut o tranziție construită pe comparații incomplete a produs în România, investiții greșite, costuri ascunse și vulnerabilități energetice.

Tranziția a instalat capacități nominale impresionante, dar nu neapărat capacități disponibile în orele critice. A închis centralele înainte ca înlocuitorii lor funcționali să existe și a descoperit prea târziu că puterea instalată nu ilumineaza casele dacă nu este disponibilă atunci când avem nevoie de ea.

Soluția nu este revenirea necondiționată la cărbune. Soluția este un mix în care fiecare tehnologie este evaluată după același criteriu, cantitatea de energie efectiv livrată, continuitatea furnizării, emisiile pe întreg ciclul de viață, necesarul de materii prime, costul infrastructurii și contribuția reală la securitatea energetică”, a conchis acesta.