România scapă de scenariul unui blackout. Facturile la energie ar putea crește din nou în 2027

România nu riscă un blackout, potrivit evaluării prezentate de Sorin Elisei, secretar de stat în Ministerul Energiei. Oficialul a afirmat sâmbătă că probabilitatea unei pene generale de curent este de 0%. Consumatorii s-ar putea confrunta însă, în 2027, cu facturi la energie mai mari cu aproximativ 5%. O estimare mai precisă va putea fi făcută după renegocierea contractelor de furnizare din ultimele luni ale anului.

Riscul unui blackout în România este evaluat la 0% de oficialul Ministerului Energiei

Riscul unui blackout în România este inexistent în acest moment, conform evaluării făcute de Sorin Elisei în contextul discuțiilor despre capacitatea sistemului energetic de a acoperi necesarul de electricitate. Secretarul de stat din Ministerul Energiei a declarat sâmbătă, 22 august 2026, că probabilitatea producerii unei pene generale de curent este de 0%.

Un blackout înseamnă întreruperea alimentării cu energie electrică pe o suprafață extinsă și afectarea simultană a unui număr mare de consumatori. Un asemenea incident diferă de avariile locale sau de întreruperile programate pentru efectuarea lucrărilor la rețea.

Sorin Elisei a susținut că România nu se îndreaptă către un astfel de scenariu, în pofida presiunilor existente în sistemul energetic și a perioadelor în care consumul de electricitate crește. Oficialul nu a indicat, în declarațiile prezentate, adoptarea unor măsuri suplimentare care ar fi necesare pentru prevenirea unei pene generale de curent.

Facturile la energie ar putea crește cu aproximativ 5% în 2027

Costurile suportate de consumatori ar putea înregistra o nouă majorare anul viitor, chiar dacă România nu se confruntă cu riscul unei întreruperi generale a alimentării cu electricitate. Secretarul de stat estimează că facturile la energie ar putea crește cu aproximativ 5% în 2027, în comparație cu nivelul din 2026.

Procentul prezentat este însă orientativ și nu reprezintă o prognoză definitivă. Evoluția prețurilor va depinde atât de condițiile de pe piața energiei, cât și de rezultatul negocierilor comerciale dintre furnizori și ceilalți participanți implicați în contractele pentru anul următor.

Sorin Elisei a explicat că ultimele trei luni ale anului vor furniza datele necesare pentru o evaluare mai exactă a costurilor care ar putea apărea în facturile din 2027.

„Trebuie să aşteptăm să vedem lunile octombrie, noiembrie şi decembrie, pentru că în mod tradiţional contractele de furnizare se renegociază în trimestrul 4 al unui an, pentru următorul an calendaristic”, a transmis Sorin Elisei, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Contractele pentru anul următor sunt renegociate în ultimul trimestru

Perioada cuprinsă între octombrie și decembrie este esențială pentru stabilirea condițiilor comerciale aplicabile în anul calendaristic următor. În trimestrul al patrulea, furnizorii renegociază în mod obișnuit contractele pe baza evoluției pieței, a cererii estimate și a costurilor de achiziție a electricității.

Din acest motiv, majorarea de aproximativ 5% menționată de oficial trebuie privită ca o evaluare preliminară. O prognoză mai precisă privind facturile populației va putea fi formulată după finalizarea negocierilor și după stabilirea prețurilor prevăzute în noile contracte de furnizare.

O parte din energia importată din Bulgaria tranzitează România

Datele referitoare la importurile de electricitate nu arată automat cantitatea care rămâne disponibilă pentru consumatorii din România, deoarece o parte dintre aceste fluxuri are caracter de tranzit. Sorin Elisei a explicat că energia înregistrată ca fiind importată din Bulgaria nu este consumată integral pe piața românească.

O parte din electricitatea adusă prin conexiunea cu Bulgaria traversează teritoriul României și este transportată ulterior către Ungaria. Potrivit oficialului, cantitatea care rămâne efectiv în sistemul energetic național ajunge la aproximativ 2.000 MW sau chiar sub acest nivel, în funcție de intervalul analizat.

„Parte din importurile din Bulgaria pleacă şi în Ungaria, tranzitează România şi se aduc în Ungaria. În mod real, la noi rămân undeva în jur de 2000 sau sub 2000 de megawati în funcţie de fiecare interval. Dacă vă uitaţi pe harta sistemului energetic în timp real, o să vedeţi că România comunică şi cu Ungaria, şi cu Serbia, şi cu Ucraina, şi cu Moldova”, a precizat secretarul de stat.

România este conectată la sistemele energetice ale statelor vecine

Circulația electricității la nivel regional este posibilă prin interconectările României cu Ungaria, Serbia, Ucraina și Republica Moldova. Aceste legături permit importul, exportul sau tranzitul energiei, în funcție de situația înregistrată în fiecare sistem național.

Volumele transportate prin România se pot modifica de la un interval la altul, în raport cu producția disponibilă, nivelul consumului și solicitările de tranzit dintre statele conectate. Din această cauză, cifrele brute referitoare la importuri nu trebuie interpretate drept cantități care intră integral în consumul intern.