Energia verde câștigă teren în Europa, însă facturile nu scad. Unde se află Germania și ce poziție ocupă România

Energia verde a transformat profund sistemul energetic al Germaniei, care produce astăzi mai multă electricitate din surse eoliene și solare decât orice alt stat din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, consumatorii germani continuă să plătească unele dintre cele mai mari prețuri la energie electrică din blocul comunitar. O analiză publicată în 2026 arată că România se află exact la nivelul mediei europene în clasamentul costurilor suportate de gospodării.

Energia verde a ajuns la un nivel record, însă Germania continuă să depindă de mecanismele pieței bazate pe combustibili fosili

Energia verde a devenit coloana vertebrală a producției de electricitate din Germania, după mai bine de două decenii de investiții și politici publice dedicate tranziției energetice. Potrivit grupului de reflecție Ember, Germania este unul dintre liderii mondiali în utilizarea energiei eoliene și solare, iar în 2025 sursele curate au asigurat 59% din producția totală de electricitate.

Creșterea este una spectaculoasă. După introducerea Legii privind energiile regenerabile în anul 2000, ponderea energiei eoliene și solare în producția de electricitate a crescut de la mai puțin de 2% la aproape 45% anul trecut.

În același timp, cărbunele și-a redus semnificativ influența în mixul energetic german. Dacă la începutul anilor 2000 furniza mai mult de jumătate din energia electrică a țării, în prezent contribuția sa a coborât la aproximativ 21%.

„În 2025, Germania a generat mai multă energie electrică din surse eoliene și solare decât orice alt stat membru al UE și a reprezentat peste un sfert din producția totală de energie eoliană și solară a blocului comunitar”, afirmă reprezentanții Ember.

În ciuda acestor rezultate, o analiză realizată de compania energetică 1KOMMA5° arată că Germania continuă să se confrunte cu unele dintre cele mai ridicate costuri ale energiei electrice din Uniunea Europeană. Specialiștii companiei consideră că soluția pe termen lung constă în extinderea suplimentară a capacităților regenerabile și în modernizarea sistemului energetic.

România se află la media europeană, în timp ce Germania ocupă locul al doilea în clasamentul prețurilor

Energia verde nu a reușit încă să se traducă în facturi mai mici pentru gospodăriile germane, iar datele Eurostat pentru a doua jumătate a anului 2025 confirmă această realitate.

Potrivit analizei 1KOMMA5°, prețul mediu al energiei electrice pentru consumatorii casnici din Uniunea Europeană a fost de 0,29 euro/kWh, inclusiv taxe și impozite. În Germania, consumatorii au plătit în medie 0,39 euro/kWh, cu aproximativ o treime peste media europeană.

Pentru o gospodărie formată dintr-o singură persoană, cu un consum anual de aproximativ 1.500 kWh, această diferență înseamnă costuri suplimentare de aproximativ 150 de euro pe an față de media UE. În cazul unei familii care consumă circa 5.000 kWh anual, suma suplimentară poate ajunge la aproximativ 500 de euro.

Pe primul loc în clasamentul european se află Irlanda, unde prețul energiei electrice a ajuns la 0,40 euro/kWh, după ce statul a renunțat oficial la producția de energie pe bază de cărbune în 2025.

Clasamentul este completat în partea superioară de Belgia, cu 0,35 euro/kWh, Danemarca și Austria, cu câte 0,33 euro/kWh, respectiv Cehia, cu 0,32 euro/kWh.

România se află exact la media Uniunii Europene, cu un tarif de 0,29 euro/kWh. Sub nivelul României se situează state precum Cipru, Suedia, Polonia, Spania, Luxemburg, Franța și Olanda, în timp ce cele mai reduse prețuri sunt înregistrate în Croația, Bulgaria, Malta și Ungaria, unde consumatorii plătesc între 0,11 și 0,17 euro/kWh.

Sistemul de stabilire a prețurilor menține influența combustibililor fosili asupra facturilor

Energia verde produce deja cea mai mare parte a electricității din Germania, însă prețurile continuă să fie influențate de costurile combustibililor fosili prin mecanismul cunoscut sub denumirea de „principiul ordinii de merit”.

Acest sistem stabilește prețul energiei electrice în funcție de cea mai scumpă centrală necesară pentru acoperirea cererii. Astfel, dacă producția din surse regenerabile nu este suficientă pentru a alimenta întreaga economie, intră în funcțiune centrale pe cărbune sau gaze naturale, iar costurile acestora influențează prețul final.

În practică, chiar dacă energia eoliană și solară au costuri de producție reduse, consumatorii continuă să resimtă impactul fluctuațiilor de pe piețele combustibililor fosili.

Analiza citează cazul Spaniei drept exemplu al modului în care extinderea energiei regenerabile poate reduce această dependență. Începând din 2019, dezvoltarea energiei eoliene și solare a redus cu 75% influența generatoarelor pe bază de combustibili fosili asupra prețului energiei electrice.

Deși Spania și Germania au avut ponderi similare ale energiei eoliene și solare în producția de electricitate în 2025, diferența este făcută de alte surse curate disponibile sistemului spaniol.

Energia hidroelectrică și energia nucleară au redus considerabil dependența Spaniei de combustibilii fosili. Astfel, energia curată a reprezentat anul trecut 75% din producția totală de electricitate a Spaniei, comparativ cu 59% în Germania.

Renunțarea la energia nucleară a schimbat radical echilibrul sistemului energetic german

Energia verde a fost nevoită să acopere și golul lăsat de eliminarea energiei nucleare din sistemul german, proces care a accelerat presiunea asupra sectorului energetic.

Potrivit raportului „Clean Power Progress”, realizat de Montel, producția de energie nucleară reprezenta încă 6,6% din producția totală de energie a Germaniei în anul 2022.

Deși energia nucleară este frecvent inclusă în categoria surselor cu emisii reduse de carbon, dezbaterile privind impactul deșeurilor radioactive continuă să genereze controverse.

„Eliminarea acestei surse de energie stabilă și cu emisii reduse de carbon a creat un deficit considerabil care trebuia acoperit rapid, fie prin producția de energie din combustibili fosili, fie prin accelerarea dezvoltării energiilor regenerabile”, se arată în raport.

În urma extinderii accelerate a capacităților eoliene și solare, specialiștii apreciază că efectele noului val de investiții ar putea deveni mai evidente în cursul anului 2026, pe măsură ce înlocuirea combustibililor fosili continuă.

Germania pierde cantități importante de energie verde din cauza limitărilor rețelei

Energia verde generează și o problemă majoră pentru sistemul energetic german: incapacitatea infrastructurii de a prelua întreaga cantitate de electricitate produsă în anumite perioade.

Jannik Schall, cofondator al companiei 1KOMMA5°, susține că principala provocare nu este lipsa producției regenerabile, ci flexibilitatea redusă a sistemului energetic.

„Germania nu are prea multă energie eoliană și solară ieftină, ci prea puțină flexibilitate în sistem”, afirmă Jannik Schall.

Anul trecut, Germania a cheltuit 435 de milioane de euro pentru reducerea producției de energie regenerabilă în perioadele în care rețeaua nu a putut absorbi întreaga cantitate disponibilă.

Procesul presupune limitarea intenționată a producției în zonele cu surplus și acordarea de compensații producătorilor care nu își pot introduce energia în sistem. În paralel, sunt realizate plăți suplimentare pentru echilibrarea rețelei în regiunile unde există deficit de energie.

Situația apare frecvent în zilele foarte însorite și cu vânt puternic, atunci când centralele eoliene și fotovoltaice produc mai multă electricitate decât poate transporta infrastructura existentă.

Atunci când oferta depășește cererea, pe piață pot apărea inclusiv prețuri negative la energie, fenomen întâlnit tot mai des în statele cu producție regenerabilă ridicată.

Stocarea în baterii și reducerea taxelor de rețea sunt considerate soluțiile principale

Energia verde pune presiune și asupra infrastructurii europene, proiectată într-o perioadă în care producția provenea în principal din centrale mari, amplasate centralizat.

În prezent, energia eoliană și solară este produsă adesea în zone îndepărtate de marile centre de consum, iar transportul acesteia către locuințe și companii necesită investiții suplimentare în rețele.

Din acest motiv, sistemele de stocare a energiei în baterii sunt considerate una dintre cele mai importante soluții pentru reducerea pierderilor și valorificarea surplusului de energie regenerabilă.

Potrivit Solar Power Europe, capacitatea de stocare a Uniunii Europene a crescut de zece ori față de 2021 și a depășit 77 GWh în 2026. Cu toate acestea, organizația avertizează că Europa este încă departe de nivelul necesar pentru atingerea obiectivelor climatice.

Pentru a-și îndeplini țintele asumate pentru 2030, Uniunea Europeană ar trebui să își majoreze capacitatea de stocare până la aproximativ 750 GWh în următorii cinci ani. Germania și Italia au furnizat împreună cea mai mare parte a noilor capacități instalate în 2025.

Pe lângă problemele de infrastructură, costurile energiei electrice din Germania sunt influențate puternic și de taxele de rețea.

Analiza 1KOMMA5° arată că gospodăriile germane ar plăti aproximativ 0,26 euro/kWh dacă aceste taxe nu ar exista. Într-un asemenea scenariu, Germania ar avea prețuri mai mici decât Belgia, Luxemburg sau Olanda.

„Am putea reduce semnificativ taxele de rețea dacă, de exemplu, s-ar evita mai bine măsurile de redispecerizare, adică oprirea sau pornirea pe termen scurt a centralelor electrice.

În loc să se oprească centralele de producție pentru a compensa, un sistem de control inteligent permite transferul anticipat al volumelor de energie electrică între sistemele de stocare și consumatorii flexibili. Pe termen lung, acest lucru reduce costurile rețelei pentru toată lumea”, spune Schall.