Valul de căldură schimbă regulile din energie. Europa se confruntă cu prețuri negative și rețele suprasolicitate

Valul de căldură care a afectat Europa la finalul lunii mai a produs efecte neașteptate în sectorul de energie. Producția record de electricitate din surse solare a împins prețurile sub zero în mai multe state, în timp ce temperaturile extreme au început să afecteze eficiența unor tehnologii regenerabile. Specialiștii avertizează că infrastructura actuală nu este pregătită pentru această combinație de fenomene. În paralel, creșterea utilizării aparatelor de aer condiționat pune presiune suplimentară asupra sistemelor energetice.

Producția record de energie solară a împins prețurile electricității sub zero

Sectorul de energie din Europa se confruntă cu un paradox tot mai vizibil: perioadele cu soare abundent generează uneori atât de multă electricitate încât prețurile de pe piețele angro devin negative.

Primul val important de căldură al sezonului a adus temperaturi record în mai multe țări europene. În Marea Britanie, energia solară a acoperit aproape jumătate din cererea de electricitate în jurul prânzului, pe 24 mai, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum, în timp ce la Londra s-au atins 32,2 grade Celsius.

În Franța, surplusul de producție regenerabilă a contribuit la scăderea prețurilor orare ale electricității sub pragul de zero pe 26 mai, în timpul unui episod meteorologic descris drept o „cupolă termică extrem de anormală și puternică”.

Fenomenul nu este unul izolat. În Peninsula Iberică, prețurile negative au atins niveluri record în primul trimestru al anului 2026. Spania a înregistrat 397 de ore cu prețuri sub zero între ianuarie și martie, comparativ cu doar 48 de ore în aceeași perioadă din 2025. În Portugalia au fost consemnate 222 de ore cu prețuri negative.

De ce apare surplusul și de ce nu se traduce în facturi mai mici la energie

Prețurile negative apar atunci când oferta de electricitate depășește cererea. În astfel de situații, producătorii ajung să ofere energie la prețuri foarte mici sau chiar negative pentru a evita oprirea instalațiilor.

Condițiile meteorologice favorabile pot determina creșteri bruște ale producției solare și eoliene. Dacă cererea nu evoluează în același ritm, sistemul ajunge să genereze mai multă electricitate decât poate consuma.

Acest fenomen apare frecvent în zilele de sărbătoare sau în perioadele în care activitatea economică este redusă. În anumite cazuri, producătorii preferă să continue livrarea de energie deoarece beneficiază de scheme de sprijin sau pentru că oprirea și repornirea instalațiilor ar genera costuri mai mari.

Problema nu aduce însă beneficii directe pentru consumatori. Chiar dacă prețurile angro ajung temporar sub zero, costurile suportate de populație sunt influențate de numeroși alți factori, inclusiv tarifele de distribuție, taxele și mecanismele contractuale.

Un exemplu relevant a fost înregistrat anul trecut în Marea Britanie, unde sistemul energetic a cheltuit aproximativ 1,47 miliarde de lire sterline pentru oprirea unor turbine eoliene și pornirea unor centrale pe gaz, în încercarea de a echilibra rețeaua.

Rețelele electrice nu țin pasul cu dezvoltarea surselor regenerabile

Extinderea rapidă a producției regenerabile scoate în evidență limitele infrastructurii energetice europene.

Rețelele actuale au fost construite într-o perioadă în care electricitatea provenea în principal din centrale mari, amplasate în apropierea centrelor de consum. În schimb, multe parcuri eoliene și solare sunt amplasate în zone izolate, iar transportul energiei către marile aglomerări urbane rămâne o provocare.

Investițiile în infrastructura electrică au crescut cu aproximativ 47% în ultimii cinci ani, ajungând la circa 70 de miliarde de euro anual. Cu toate acestea, specialiștii consideră că ritmul actual este insuficient.

Un raport al centrului de analiză Ember avertizează că peste 120 GW de capacități regenerabile planificate riscă să fie afectate de limitările rețelei. Printre acestea se află și aproximativ 16 GW de instalații fotovoltaice rezidențiale, care ar putea influența peste 1,5 milioane de gospodării europene.

O altă soluție analizată de autorități și companii este stimularea consumului în perioadele de producție excesivă, prin oferirea de electricitate gratuită sau la preț redus.

Stocarea în baterii devine esențială pentru viitorul energiei

Capacitatea redusă de stocare reprezintă una dintre principalele cauze ale dezechilibrelor din piață. În 2025, statele membre ale Uniunii Europene au instalat 27,1 GWh de noi sisteme de stocare în baterii, marcând al doisprezecelea an consecutiv de creștere.

Cu toate acestea, organizația SolarPower Europe estimează că actuala capacitate, de peste 77 GWh, rămâne departe de necesarul real al continentului.

Pentru atingerea obiectivelor stabilite pentru 2030, Europa ar trebui să își majoreze capacitatea de stocare până la aproximativ 750 GWh în următorii cinci ani.

Germania și Italia conduc clasamentul investițiilor în baterii, în timp ce Bulgaria s-a remarcat drept piața cu cea mai rapidă creștere, fiind urmată de Olanda și Spania.

Temperaturile extreme reduc eficiența unor surse de energie regenerabilă

Deși soarele intens favorizează producția fotovoltaică, temperaturile foarte ridicate pot avea efecte negative asupra altor tehnologii energetice.

Există îngrijorări privind producția hidroenergetică și nucleară, deoarece temperaturile ridicate ale apelor utilizate pentru răcirea reactoarelor pot limita funcționarea unor instalații.

În același timp, valurile de căldură sunt asociate adesea cu viteze mai reduse ale vântului. Datele analizate de Bloomberg au indicat producție eoliană sub media obișnuită în Germania, Franța, Italia și Spania.

În Franța, producția eoliană a coborât la aproximativ 0,5 GW în jurul prânzului pe 29 mai, comparativ cu media anuală de 7,4 GW.

Nici panourile fotovoltaice nu sunt complet protejate de efectele caniculei.

„Este o concepție greșită des întâlnită că mai mult soare înseamnă întotdeauna mai multă energie. Celulele fotovoltaice (PV) sunt semiconductori și, la fel ca toate dispozitivele electronice, își pierd din eficiență pe măsură ce temperatura crește”, a declarat Ioanna Vergini, fondatoarea platformei wfy24.com.

Potrivit specialiștilor, pentru fiecare grad Celsius peste pragul de 25°C, eficiența panourilor solare scade cu aproximativ 0,4%-0,5%.

Aerul condiționat crește consumul și pune presiune pe sistemele energetice

Cererea pentru sisteme de răcire este în creștere accelerată pe fondul temperaturilor tot mai ridicate.

Numărul aparatelor de aer condiționat instalate în Europa s-a multiplicat de peste două ori din 1990. Agenția Internațională pentru Energie estimează că stocul existent pe continent ar putea să se cvadrupleze până în 2050.

În Asia de Sud-Est, ritmul este și mai accelerat. În Indonezia, de exemplu, ponderea gospodăriilor care dețin un aparat de aer condiționat ar putea crește de la 14% în 2023 la 85% până în 2050.

Creșterea utilizării sistemelor de răcire generează însă vârfuri de consum care pun presiune asupra rețelelor electrice.

„Aceste vârfuri de producție cauzate de răcire pot pune în pericol accesibilitatea și fiabilitatea energiei electrice, mai ales dacă nu există tehnologii eficiente pentru a atenua efectele asupra sistemelor energetice”, arată Agenția Internațională pentru Energie.

Clara Camarasa, expert în cadrul instituției, avertizează că impactul poate fi semnificativ.

„Poate pune o presiune imensă asupra rețelelor electrice și poate accelera emisiile de gaze cu efect de seră, exacerbând criza climatică”, a explicat aceasta.

Orașele și clădirile sunt obligate să se adapteze la noua realitate climatică

Experții susțin că reducerea consumului nu depinde exclusiv de eficiența aparatelor de aer condiționat, ci și de modul în care sunt proiectate clădirile și orașele.

Izolarea eficientă, umbrirea exterioară și tehnicile de răcire pasivă pot reduce necesarul de răcire cu până la 80%. Ventilația naturală poate coborî temperatura interioară cu până la nouă grade Celsius în anumite condiții.

La nivel urban, extinderea spațiilor verzi devine o măsură esențială. Parisul a plantat peste 100.000 de copaci din 2020, iar autoritățile continuă programele de reducere a efectului de insulă termică.

În paralel, mai multe state dezvoltă rețele de adăposturi climatice. În Barcelona funcționează deja aproximativ 400 de astfel de spații în biblioteci, muzee, centre sportive și alte clădiri publice, destinate persoanelor vulnerabile în perioadele cu temperaturi extreme.