Marea Nordului își închide sondele petroliere. 1.500 de puțuri vor fi scoase din exploatare

Industria petrolieră din Marea Nordului se confruntă cu o amplă operațiune de dezafectare, după ce aproximativ 500 de sonde au depășit deja termenele stabilite pentru închidere. Alte circa 1.000 de puțuri urmează să fie scoase din producție în următorii cinci ani. Autoritatea britanică de reglementare cere companiilor să accelereze lucrările, într-un moment în care costurile cresc, iar echipamentele necesare sunt tot mai greu de găsit.

Marea Nordului are aproximativ 500 de sonde care ar fi trebuit deja dezafectate

Marea Nordului acumulează întârzieri importante în procesul de închidere a infrastructurii petroliere îmbătrânite, aproximativ 500 de sonde de petrol și gaze depășind deja termenele până la care ar fi trebuit dezafectate. North Sea Transition Authority (NSTA – Autoritatea pentru Tranziția Mării Nordului), instituția britanică responsabilă de supravegherea industriei de profil din regiune, arată că lucrările avansează mai lent pe fondul costurilor în creștere și al disponibilității reduse a echipamentelor necesare.

Autoritățile britanice au solicitat operatorilor să majoreze considerabil ritmul dezafectărilor, atât pentru recuperarea restanțelor existente, cât și pentru pregătirea următorului val de închideri. Aproximativ 1.000 de puțuri suplimentare ar urma să își încheie perioada de producție în următorii cinci ani, potrivit Financial Times.

Marea Nordului continuă să furnizeze cantități importante de petrol și gaze, însă perioada producției de vârf a rămas în urmă. În paralel cu declinul natural al unor zăcăminte, mai multe grupuri energetice internaționale își reorientează capitalul și proiectele către alte regiuni ale lumii.

Zece companii controlează 80% dintre sondele vechi care trebuie închise

Structura industriei din Marea Nordului s-a modificat semnificativ în ultimii ani, numeroase zăcăminte și active petroliere fiind transferate succesiv între operatori. Concentrarea responsabilităților pentru dezafectare este însă ridicată: numai zece companii răspund în prezent pentru 80% dintre sondele vechi care trebuie scoase definitiv din exploatare.

BP, unul dintre cele mai mari grupuri petroliere și de gaze la nivel mondial, și-a scos la vânzare operațiunile din Marea Nordului la sfârșitul lunii iulie. Shell, la rândul său, și-a transferat exploatările offshore din Regatul Unit către Adura, compania creată împreună cu grupul energetic norvegian Equinor.

EnQuest a primit o amendă de 16,5 milioane de lire pentru 33 de sonde

Întârzierile în dezafectarea infrastructurii au determinat autoritatea britanică să recurgă inclusiv la sancțiuni financiare de amploare. În acest an, EnQuest, operator al mai multor zăcăminte din Marea Nordului, a fost amendată cu 16,5 milioane de lire sterline pentru că nu a închis și dezafectat 33 de sonde care nu mai erau utilizate.

Sancțiunea stabilită de autoritate a fost de 500.000 de lire sterline pentru fiecare sondă. EnQuest a contestat măsura și s-a declarat „dezamăgită” de decizie, argumentând că puțurile vizate se aflau în stare de inactivitate de mai mulți ani.

Costurile dezafectării cresc, iar platformele disponibile sunt insuficiente

Închiderea infrastructurii petroliere din Marea Nordului a devenit mai dificilă și mai costisitoare, potrivit Offshore Energies UK (OEUK – Energia Offshore din Regatul Unit), organizația reprezentativă pentru industria energetică offshore britanică. Inflația, dificultățile din lanțurile de aprovizionare și numărul limitat de platforme care pot executa asemenea operațiuni au împins cheltuielile în sus.

Chiar și în aceste condiții, reprezentanții industriei consideră că Marea Nordului continuă să aibă o importanță majoră pentru sectorul energetic al Regatului Unit. Regiunea rămâne o sursă de petrol și gaze, în timp ce companiile trebuie să gestioneze simultan producția existentă și obligațiile tot mai costisitoare de dezafectare.

Aproape un sfert din cheltuielile industriei vor merge către dezafectări

Presiunea financiară provocată de închiderea instalațiilor va crește considerabil în următorii ani, iar NSTA estimează că aproape un sfert din banii cheltuiți de industria petrolului și gazelor din Marea Nordului în următorii cinci ani vor fi direcționați către dezafectarea sondelor și a altor infrastructuri.

Raportul dintre investițiile noi și costurile de închidere urmează, de asemenea, să se inverseze. Potrivit estimărilor autorității britanice, începând din 2029 companiile ar urma să aloce mai mulți bani dezafectărilor decât investițiilor în infrastructură și în proiecte petroliere.

În 2025, sectorul a cheltuit o sumă record de 2,6 miliarde de lire sterline exclusiv pentru operațiunile de dezafectare. NSTA estimează că aceste cheltuieli vor urca la 3,3 miliarde de lire sterline în 2027, ceea ce ar însemna o creștere de 700 de milioane de lire în numai doi ani.

Industria critică taxele și politica Londrei privind noile licențe petroliere

Reducerea investițiilor în petrolul și gazele din Marea Nordului este pusă de reprezentanții industriei și pe seama regimului fiscal aplicat sectorului. Companiile susțin că nivelul ridicat al taxelor afectează atractivitatea proiectelor și contribuie la diminuarea capitalului direcționat către exploatările din regiune.

Criticile vizează și politica guvernului condus de Keir Starmer privind viitorul explorărilor petroliere. Reprezentanții industriei contestă decizia executivului de la Londra de a nu mai acorda noi licențe pentru explorarea unor noi zăcăminte de petrol și gaze, direcție politică adoptată după venirea lui Starmer la putere, în iulie 2024.