România nu va deveni independentă energetic în viitorul apropiat. Avertismentul AEI: Importă 77% din necesarul de țiței și produse petroliere

România nu va deveni independentă energetic nici în 2028, nici în 2030 și nici în 2040, avertizează expertul în energie Dumitru Chisăliță. Deși poate fi autosuficientă în anumite perioade la electricitate sau gaze, dependența structurală de importuri – în special de țiței și produse petroliere, care acoperă aproximativ 77% din necesar – face imposibilă atingerea unei independențe reale în condiții de vârf de consum sau criză.

România se confruntă cu o dependență structurală de importuri energetice care va persista în următoarele decenii. Potrivit expertului în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, țara nu va atinge independența energetică nici în 2028, 2030 sau 2040.

„România importă 77% din necesarul de țiței și produse petroliere, este dependentă de importuri de gaze și energie electrică la vârfuri de mari consum sau sițuații de criză. Această situație se va menține și în viitor”, a afirmat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Ce înseamnă cu adevărat independența energetică?

Independența energetică reală presupune:

• Acoperirea completă a tuturor surselor de energie (electricitate, gaze, petrol, energie regenerabilă);

• Capacitatea de a susține vârfurile de consum fără întreruperi;

• Reziliență în situații de criză (ger, secetă, valuri de căldură);

• Lipsa dependenței structurale de importuri pentru sectoare critice.

România poate fi parțial autosuficientă la electricitate în anumite perioade, datorită resurselor nucleare, hidro, eoliene și solare. Totuși, energia unei economii nu se limitează la electricitate și gaze. Transportul, industria și logistica funcționează pe petrol, iar dependența de importuri de țiței și produse petroliere rămâne structurată și în creștere.

„Media anuală este irelevantă într-un sistem care trebuie să funcționeze 24/7. Vârful de consum definește adevărata putere a sistemului. Criza îi testează rezistența. Adevărata independență energetică există atunci când o țară are suficientă energie în mod constant, inclusiv la vârf de consum și în perioade de criză fără a depinde de importuri”, precizează expertul, adăugând că România poate fi, în anumite perioade, aproape autosuficientă la electricitate.

De ce conceptul de autonomie este mai relevant decât independența?

În contextul economiei globalizate, independența energetică este rară și dificil de atins. De aceea, experții recomandă tranziția către autonomie energetică, care pune accent pe:

• Gestionarea eficientă a resurselor interne;

• Capacitatea de reacție rapidă în situații de criză;

• Reducerea dependenței de importuri, fără a se concentra exclusiv pe echilibrul anual de producție.

„Sunt surse nucleare, hidro, eoliene, solare, gaz. Poate să fie autosuficientă în consumul de gaze în anumite perioade. Poate chiar exporta în anumite momente. Dar energia unei economii nu înseamnă doar electricitate și gaze. Transportul, industria, logistica funcționează pe petrol. Iar România importă în prezent aproximativ 77% din necesarul de țiței și produse petroliere și ponderea importurilor va crește în viitor pe măsura depletării zăcămintelor naționale. Aceasta nu este o fluctuație sezonieră. Este o dependență structurală și este în creștere”, a adăugat el.

România trebuie să își concentreze eforturile pe investiții în infrastructură energetică, stocare și surse regenerabile, pentru a reduce dependența de importurile de petrol și gaze.

 „Nu poate fi ținând cont de necesarul de import de care România are și va avea nevoie la fiecare episod de criză energetică (ger, secetă, valuri de căldură etc.). Independența nu înseamnă să arăți bine într-un tabel. Independența înseamnă să nu depinzi de nimeni atunci când situația devine dificilă”, a spus el. „Conceptul de „independență energetică” a fost abandonat în ani ”80 și conceptul de „autonomie energetică” este singurul pe care România trebuie să-l abordeze”, conchide expertul.