Dunărea atinge un nou minim istoric de 1.400 mc/s. Nivelul va rămâne staționar până pe 12 august

Dunărea înregistrează joi un nou nivel minim istoric, de 1.400 metri cubi pe secundă, iar acest debit se va menține staționar cel puțin până în data de 12 august, potrivit Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR). Anunțul a fost făcut de purtătoarea de cuvânt a instituției, Ana-Maria Agiu, care a precizat că menținerea constantă a debitului pe o perioadă de aproximativ o săptămână reprezintă o evoluție relativ favorabilă.

Dunărea continuă să se afle la un nivel extrem de scăzut

Conform datelor prezentate de ANAR, nivelul Dunării la Cernavodă este joi de -218 centimetri și este estimat să ajungă la -228 centimetri în data de 12 august, ceea ce înseamnă o scădere de 10 centimetri în decurs de șapte zile. Comparativ cu prognoza de luni, această evoluție indică o diminuare a ritmului de scădere, iar faptul că nivelul la Cernavodă a rămas la -218 centimetri atât luni, cât și joi înseamnă că au fost câștigate trei-patru zile suplimentare pentru menținerea unor debite minime necesare funcționării în siguranță a centralei de la Cernavodă.

„Dunărea înregistrează astăzi un nou minim istoric, de 1.400 mc/s, iar acest debit minim se va menține staționar până cel puțin pe 12 august. Aceasta este o veste relativ bună, în sensul în care vorbim despre o staționalitate a debitelor pe o durată de o săptămână. În ceea ce privește nivelul Dunării la Cernavodă, acesta este astăzi de -218 cm și va ajunge în data de 12 august la – 228 cm. Aceasta înseamnă o scădere cu 10 cm. Putem constata faptul că, raportându-ne la prognoza de luni, scăderea în 7 zile este de 10 cm. De asemenea, dacă în data de luni aveam -218 de centimetri, iar astăzi avem tot aceeași valoare la Cernavodă, putem constata faptul că am câștigat trei-patru zile în plus pentru menținerea unor debite minime în vederea funcționării în siguranță a centralei de la Cernavodă”, a explicat Ana-Maria Agiu.

Monitorizarea efectuată joi arată că nivelul Dunării a scăzut în ultima zi cu doi centimetri.

În ceea ce privește operațiunile desfășurate pe fluviu, ANAR a anunțat că a fost finalizată încărcarea ultimei barje și că este luată în calcul scufundarea a cel puțin uneia dintre acestea.

Decizia va fi luată numai după evaluări stricte efectuate la fața locului, iar eventualele operațiuni vor trebui să respecte toate condițiile de siguranță privind manevrele și personalul implicat.

La nivel național, există un regim hidrologic deficitar în bazinele Crișanei, Olteniei, Munteniei și Moldovei

Reprezentanta ANAR a atras atenția că, la nivel național, există un regim hidrologic deficitar în bazinele Crișanei, Olteniei, Munteniei și Moldovei. În bazinul Crișanei sunt înregistrate sectoare de râuri care prezintă fenomene de secare și debite minime sub nivelul necesar.

Datele de monitorizare care includ informații până la sfârșitul lunii iulie arată că 80 de localități din 12 județe au în prezent restricții în alimentarea cu apă prin sistem centralizat.

„Din monitorizarea pe care am realizat-o și care conține informații până la sfârșitul lunii iulie, avem 80 de localități din 12 județe care au în acest moment restricții în alimentarea cu apă în sistem centralizat”, a precizat purtătoarea de cuvânt a instituției.

Cele mai afectate județe sunt Neamț, cu 26 de localități, Bihor cu 15 localități, Bacău cu 10 localități, Galați și Vaslui cu câte opt localități fiecare și Maramureș cu șapte localități.

În localitățile care nu beneficiază de sisteme centralizate de alimentare cu apă și se aprovizionează din puțuri și fântâni, restricțiile afectează 61 de localități din trei județe: Botoșani, unde sunt 55 de localități, Gorj cu trei localități și Iași cu alte trei localități.

„În ceea ce privește impunerea de restricții în localitățile care nu beneficiază de sisteme centralizate de alimentare cu apă, respectiv se alimentează din puțuri și fântâni, avem la nivel național 61 de localități din trei județe: Botoșani (55 de localități), Gorj (trei localități), Iași (trei localități)”, a conchis reprezentanta ANAR.

ANAR a mai precizat că, în prezent, coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare din România este de 71%.

Scufundarea barjelor pe brațul Bala a fost amânată din nou

Operațiunea de scufundare a barjelor pe brațul Bala, menită să contribuie la menținerea condițiilor necesare funcționării Centralei Nucleare de la Cernavodă, a fost amânată din nou. Directorul general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, Sorin Rîndașu, a anunțat că intervenția, care urma să înceapă în cursul serii de joi, va avea loc vineri, din motive legate de condițiile de siguranță și de menținerea barjelor pe poziție.

Anterior, oficialul explicase că planul prevedea scufundarea a patru barje, câte două pe zi, în zilele de joi și vineri, iar alte două barje urmau să fie păstrate în rezervă pentru stabilizarea amplasamentului după inspectarea poziției acestora.

Potrivit lui Sorin Rîndașu, problema principală este ritmul accelerat al scăderii nivelului Dunării, prognoza indicând o diminuare de aproximativ 4 centimetri pe zi, urmată de un ritm de aproximativ 3 centimetri pe zi.

El a precizat că efectele măsurii vor exista, chiar dacă vor fi mai reduse în contextul deciziei de a scufunda doar două barje pe zi.

Cum este planificată intervenția pe brațul Bala

Planul tehnic rezultat din combinarea a două soluții prevede amplasarea a două barje la aproximativ 500 de metri de intrarea în brațul Bala, în locul unde se afla barca utilizată pentru intervenții. Celelalte două barje urmau să fie amplasate mai în amonte, oblic față de direcția de curgere a apei.

Soluția a fost analizată împreună cu experții implicați, luând în considerare atât siguranța amplasamentului, cât și efectele potențiale ale intervenției. Oficialul a subliniat că există încă incertitudini, deoarece manevrarea simultană a două barje este o operațiune dificilă, iar succesul acesteia depinde în mare măsură de experiența căpitanilor.

A fost exclusă varianta umplerii barjelor cu material dragat, urmând ca acestea să fie umplute prin pompare. După amplasare, prima barjă va rămâne aproape de suprafața apei, în timp ce următoarele vor fi complet scufundate.

Rîndașu a explicat că rămâne de văzut dacă ancorarea pe mal va mai fi posibilă după poziționarea acestora. Obiectivul principal este ca barjele să fie așezate cât mai controlat, pentru a evita apariția unor fenomene suplimentare.

Autoritățile se așteaptă ca, în perioada următoare, să apară fenomene de afuiere, însă apreciază că acestea nu vor evolua rapid. Pentru consolidarea capetelor barjelor în zonele cu adâncime și viteză mai mare a apei, alte două barje, deja încărcate, vor fi descărcate și folosite pentru protejarea laterală și în special în zona de capăt.

„S-au combinat două propuneri de soluţii. Vor fi 2 barje în amplasamentul unde vedeţi în momentul de faţă barca, la 500 metri de intrarea în braţul Bala. Acestea vor fi scufundate în cursul zilei de azi, iar mâine vor continua cu celelalte două barje, care vor fi amplasate mai în amonte, oblic faţă de direcţia de curgere a curentului.

Soluţia a fost discutată cu toţi experţii, ţinând cont de siguranţa amplasamentului şi de efectele potenţiale. Şi aici există incertitudini, pentru că manevrarea a două barje simultan nu e uşoară, ne bazăm pe experienţa căpitanilor. Am exclus varianta umplerii cu draga, umplerea se va face cu pomparea.

După amplasarea acestora, prima barjă va fi destul de aproape de suprafaţă, iar următoarele vor fi complet scufundate. Rămâne de văzut dacă ancorarea pe mal va mai fi posibilă.

Ceea ce ne dorim este aşezarea lor cât mai controlată, pentru că pot apărea alte fenomene. Efectele vor fi puţin mai mici, dar vor fi, asta e speranţa cea mai mare. Ne aşteptăm ca, în perioada următoare, să apară fenomene de afuiere, care nu vor evolua însă atât de rapid.

Ca să încercăm consolidarea capetelor acestor barje în zona în care adâncimea este mai mare şi vitezele apei vor fi mai mari, sunt la dispoziţie încă 2 barje care sunt pline. Vor fi descărcate astfel încât să încercăm să le protejăm din lateral şi în special în zona de capăt, unde adâncimea e mai mare.

Deci 4 barje vor fi scufundate, iar alte 2 sunt la dispoziţie pentru a încerca să le stabilizăm cât mai bine după ce le inspectăm şi le vedem poziţia”, a explicat Sorin Rîndaşu.

Dacă situația o va impune, Administrația Națională „Apele Române” va solicita și sprijinul scafandrilor

Dacă situația o va impune, Administrația Națională „Apele Române” va solicita și sprijinul scafandrilor. Instituția este în legătură cu Forțele Navale Române, care pot interveni dacă va exista o solicitare oficială.

În prezent, debitul Dunării la intrarea în țară este de aproximativ 1.450 metri cubi pe secundă. La Cernavodă, ultimele măsurători indică un debit de aproximativ 300 metri cubi pe secundă, iar nivelul apei a scăzut cu 2 centimetri în ultima zi.

În paralel cu pregătirea operațiunii de scufundare a barjelor, continuă și lucrările de dragaj, prin care se încearcă obținerea unei secțiuni suplimentare care să direcționeze curentul de apă spre zona necesară alimentării centralei.

Potrivit lui Sorin Rîndașu, aceste măsuri ar putea permite funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă încă aproximativ patru zile, însă evoluția depinde de ritmul în care continuă să scadă nivelul Dunării. Pentru primele două barje, durata estimată a unei operațiuni complete, incluzând toate manevrele necesare, este de aproximativ trei-patru ore.