Schimbările climatice lovesc deja economia Europei. Pagubele ajung la sute de miliarde de euro, iar costurile vor continua să crească

Valurile de căldură, seceta și incendiile din această vară arată că efectele economice ale schimbărilor climatice nu mai sunt o problemă îndepărtată. Pagubele provocate în Europa pot fi deja măsurate în sute de miliarde de euro, iar economiștii avertizează că factura va crește mai repede decât temperaturile.

Mai multe fenomene extreme lovesc Europa în același timp

Temperaturile record și seceta din această vară au afectat producția de energie, transporturile, agricultura și sistemele de sănătate publică. În același timp, sezonul incendiilor de vegetație se îndreaptă spre cel mai grav bilanț înregistrat vreodată în Europa.

Economista Sehrish Usman, de la Universitatea din Mannheim, arată că anul 2026 este deosebit de îngrijorător din punct de vedere economic tocmai pentru că mai multe fenomene extreme se produc simultan și, în multe situații, afectează aceleași regiuni. Valurile de căldură, seceta și incendiile ajung astfel să își amplifice reciproc efectele.

Europa se încălzește mai rapid decât orice alt continent, iar consecințele se resimt deja asupra finanțelor publice, inflației, turismului și infrastructurii, transmite Reuters.

Rinul și Dunărea au probleme, iar centralele nucleare își reduc producția

Nivelurile scăzute ale apei limitează sever transporturile de mărfuri pe Rin și Dunăre, două dintre cele mai importante artere comerciale ale continentului. Mai mult de șase reactoare nucleare și-au oprit sau redus producția din cauza dificultăților privind răcirea.

ING estimează că problemele de transport de pe Rin ar putea reduce produsul intern brut al Germaniei cu 0,3 puncte procentuale în acest an.

În Ungaria, MBH Bank estimează un impact de 0,1 puncte procentuale asupra PIB pentru fiecare săptămână în care cea mai mare centrală nucleară a țării rămâne indisponibilă.

Agricultura este, de asemenea, afectată. Estimările privind producțiile au fost reduse, iar culturile recoltate mai târziu, precum porumbul și floarea-soarelui, înregistrau deja în iulie pierderi de 6-7%.

Valul de căldură din iunie ar putea reduce PIB-ul Europei cu 0,3 puncte procentuale

Allianz estimează că numai valul de căldură de două săptămâni din luna iunie va reduce PIB-ul Europei cu aproximativ 0,3 puncte procentuale.

Hazem Krichene, economist în cadrul Allianz, avertizează însă că factura totală pentru 2026 va fi mult mai mare, deoarece această estimare nu include incendiile, seceta, inundațiile sau efectele așteptate ale fenomenului El Niño.

Impactul este important într-un moment în care economia zonei euro este așteptată să crească cu numai aproximativ 1% în acest an.

Pe termen mai lung, Allianz estimează că schimbările climatice ar putea reduce creșterea economică până în 2030 cu 5-7% în cazul unora dintre cele mai expuse economii, precum Spania, Franța și Italia.

Sehrish Usman atrage atenția că pagubele economice nu dispar odată cu încheierea unui fenomen extrem. Cercetările indică faptul că impactul poate crește în anii următori, deoarece astfel de evenimente declanșează un lanț de consecințe economice care se manifestă treptat.

Turismul din sudul Europei s-ar putea schimba radical

Sudul Europei este printre regiunile cele mai expuse. Temperaturile extreme pot afecta simultan turismul, agricultura și chiar migrația populației.

Economistul ING Carsten Brzeski consideră că modelul turistic s-ar putea schimba pe măsură ce temperaturile din timpul verii devin tot mai greu de suportat în țări precum Italia și Spania.

Aceste destinații ar putea atrage mai mulți vizitatori în alte perioade ale anului, dar vârful tradițional din timpul verii s-ar putea diminua, o parte dintre turiști orientându-se către nordul Europei. O asemenea schimbare ar afecta industria ospitalității din statele sudice.

Seceta și căldura extremă pun presiune și pe prețurile alimentelor

Fenomenele extreme pot deveni o problemă suplimentară și pentru Banca Centrală Europeană, deoarece influențează prețurile alimentelor.

Maximilian Kotz, cercetător la Barcelona Supercomputing Center, arată că efectele temperaturilor extreme asupra prețurilor alimentare sunt mai puternice în regiunile care sunt deja mai calde.

Potrivit estimărilor sale, temperaturile extreme din 2022 au adăugat aproximativ 0,34 puncte procentuale la inflația din zona euro prin creșterea prețurilor alimentelor, sudul continentului fiind afectat disproporționat.

Problemele transportului fluvial pot pune presiune și asupra prețurilor energiei. Atunci când combustibilii nu mai pot fi transportați în condiții normale pe râuri, aprovizionarea anumitor regiuni devine mai dificilă, ceea ce poate accentua diferențele de preț.

Franța, Italia și Spania riscă să piardă venituri importante la buget

Costurile schimbărilor climatice ajung direct și în finanțele statelor. Allianz estimează că veniturile fiscale anuale pierdute din cauza reducerii activității economice ar putea ajunge la 1,8% în Franța și la 1,3% în Italia și Spania.

În paralel, marjele de profit ale companiilor pot scădea, ceea ce poate determina reducerea investițiilor și poate amplifica pierderile economice.

Cheltuielile statelor cresc în același timp. Guvernele trebuie să finanțeze intervențiile de urgență, combaterea incendiilor și alte măsuri imediate, dar și să investească în infrastructură capabilă să reziste mai bine viitoarelor fenomene extreme.

Heather Grabbe, senior fellow la think tank-ul Bruegel, avertizează că statele europene se bazează încă prea mult pe intervenții de urgență luate de la caz la caz, care sunt costisitoare și deseori ineficiente.

Datoriile statelor ar putea crește, iar presiunea poate ajunge la BCE

Problema este complicată de nivelurile deja ridicate ale datoriei publice, în special în Franța și Italia. În același timp, guvernele trebuie să găsească bani pentru apărare și pentru tranziția către energia verde.

Carsten Brzeski estimează că numeroasele nevoi de finanțare vor împinge statele către datorii publice mai mari.

În cazul unei vânzări masive de obligațiuni pe piețe, această situație ar putea pune presiune inclusiv asupra Băncii Centrale Europene pentru a interveni din nou prin măsuri de relaxare cantitativă, după ce instituția a cumpărat în ultimul deceniu datorii publice în valoare de mii de miliarde de euro pentru a menține costurile de finanțare la niveluri reduse.