Dan Andronic, după sondajul care îl plasează pe Ilie Bolojan în top: Atenție la metodologie și cifre! „Bula” de internet a ajuns să dicteze rezultatele

Metodologia unui sondaj politic realizat de Agenția de Rating Politic este contestată de Dan Andronic, care susține că rezultatele trebuie analizate cu prudență. Într-o postare publicată pe pagina sa, jurnalistul și analistul politic afirmă că modul în care a fost alcătuit eșantionul ridică semne de întrebare privind reprezentativitatea cercetării. Potrivit lui Dan Andronic, o parte importantă a respondenților provine din paneluri online bazate pe participare voluntară, ceea ce poate influența rezultatele. Analistul le recomandă celor care urmăresc astfel de cercetări să verifice metodologia înainte de a interpreta cifrele.

Dan Andronic susține că metodologia sondajului ridică semne de întrebare privind reprezentativitatea rezultatelor

În analiza publicată pe pagina sa, Dan Andronic pornește de la un comentariu critic la adresa premierului Ilie Bolojan și afirmă că a analizat cel mai recent sondaj realizat de Agenția de Rating Politic, pe care o descrie drept un partener tradițional al PNL în domeniul cercetărilor sociologice.

„Ilie Bolojan și Sindromul “Oglinda, oglinjoara, cine are cel mai tare sondaj din țară?” În mod evident avem un personaj de poveste la Palatul Victoria. Un Dictator cu Sprânceană cum rar găsești… Dar care din când în când are nevoie să ne arate ca e puternic și frumos”, scrie analistul politic.

Jurnalistul precizează că nu insistă asupra rezultatelor sondajului, ci asupra metodologiei folosite la realizarea acestuia și susține că aceasta trebuie analizată înainte ca datele să fie considerate relevante.

„Nu reiau rezultatele, le găsiți și singuri. Doar vă arăt ce nu se spune… Cum se „gătesc” sondajele electorale în era online? Atenție la metodologie și cifre! Acest nou sondaj politic care „confirmă” trenduri spectaculoase. Dar înainte să distribuim cifrele, haideți să ne uităm puțin „sub capotă” la metodologie”, mai spune Andronic.

Dan Andronic afirmă că participarea voluntară în panelurile online poate influența rezultatele cercetării

În continuarea analizei sale, Dan Andronic susține că una dintre principalele probleme ale cercetării este utilizarea metodei „online opt-in”, despre care afirmă că nu oferă un eșantion probabilistic reprezentativ pentru întreaga populație a României.

„De ce ar trebui să fim sceptici? 🔍 Problema „Opt-in”: Vocea Internetului vs. Vocea României. Sondajul folosește metoda „online opt-in” pentru o parte semnificativă din eșantion. Ce înseamnă asta? Respondenții nu sunt selectați aleatoriu din populația României. Aceștia sunt oameni care s-au înscris voluntar în paneluri și au acceptat anterior să participe la sondaje. Concluzia: Nu este un eșantion probabilistic real”, explică jurnalistul.

Analistul politic afirmă, de asemenea, că o parte consistentă a respondenților utilizați pentru întrebările considerate esențiale provine exclusiv din mediul online, ceea ce, în opinia sa, poate influența rezultatele finale ale cercetării.

„📊 Fragmentarea datelor. Pentru întrebările cheie, cum ar fi încrederea în lideri sau evaluarea crizei politice, o mare parte a eșantionului (1.174 de respondenți ) provine strict din mediul online. Practic, „bula” de internet a ajuns să dicteze rezultatele acestui sondaj, sub pretextul reprezentativității naționale. Sau boții lui Despoiu…”, scrie el.

Totodată, Andronic susține că utilizarea metodelor statistice de ponderare nu poate elimina efectele generate de selecția inițială a respondenților.

„⚖️ Eroarea de selecție nu se șterge cu „ponderare”. Autorii încearcă să corecteze deviațiile folosind ponderarea pe variabile precum vârsta, studiile sau votul anterior. Însă, indiferent de cât de mult „ajustăm” statistic datele, un eșantion care pornește de la voluntari online va reflecta întotdeauna opiniile unei categorii de oameni mult mai active și mai vocale decât media populației”, mai spune Dan Andronic.

La finalul postării, jurnalistul le recomandă celor care urmăresc astfel de cercetări sociologice să acorde o atenție sporită metodologiei utilizate înainte de a interpreta rezultatele.

„💡 Sfatul zilei: Data viitoare când vedeți un sondaj care pare „prea bun” sau „prea șocant” pentru a fi adevărat, verificați secțiunea de metodologie. Dacă vedeți termeni precum „online opt-in” sau „eșantion mixt”, tratați cifrele ca pe o simplă „temperatură” a bulelor digitale, nu ca pe o realitate sociologică a întregii țări”, scrie analistul politic pe pagina sa.