BNR pregătește decizia momentului. Ce se va întâmpla cu dobânzile și ratele românilor

BNR se pregătește pentru una dintre cele mai importante decizii economice ale anului. Cei 9 membri ai boardului Băncii Naționale se reunesc joi înainte de prânz alături de experții Comitetului de Politică Monetară și mai mulți directori din instituție pentru a analiza dacă dobânda-cheie va fi majorată, redusă sau menținută la nivelul actual de 6,5%. Hotărârea finală va fi luată vineri, iar efectele se vor vedea direct în ratele românilor, cursul euro și chiar în prețurile din magazine.

BNR analizează trei scenarii pentru economie și dobânzi. În centrul discuțiilor se află documentele pregătite de Direcția de Politică Monetară, condusă de Dorina Antohi. Aceste analize prezintă evoluția economiei atât din punct de vedere macroeconomic, cât și microeconomic, dar și scenariile privind impactul unei eventuale modificări a dobânzii de politică monetară.

BNR se pregătește pentru una dintre cele mai importante decizii economice ale anului

Cel mai important document este cel care descrie consecințele fiecărei variante aflate pe masa conducerii BNR: creșterea dobânzii, reducerea acesteia sau păstrarea nivelului actual. În prezent, experții din sistem susțin aproape unanim că dobânda-cheie va rămâne neschimbată.

Comitetul de Politică Monetară are 13 membri și este coordonat de guvernatorul Mugur Isărescu. După întâlnirea tehnică de joi, boardul BNR se va reuni din nou vineri pentru votul final. De regulă, Dorina Antohi prezintă două sau trei scenarii detaliate, fiecare cu avantajele și dezavantajele sale, iar membrii Consiliului analizează atent informațiile înainte de decizia finală.

În ședințele de acest tip, Mugur Isărescu își exprimă uneori opinia încă de la început, însă de cele mai multe ori preferă să asculte punctele de vedere ale tuturor înainte de a interveni. Rezultatul votului va fi anunțat vineri, la ora 15.

Recesiunea a devenit scenariul de bază pentru economia României

Între timp, datele economice devin tot mai îngrijorătoare. Un raport intern al BRD arată că recesiunea a devenit scenariul de bază pentru economia României. Suprapunerea crizelor energetice și politice a afectat suplimentar un climat economic deja fragil, în condițiile în care activitatea economică era deja în scădere. PIB-ul României din primul trimestru al anului 2026 a scăzut cu 1,7% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit raportului, factorii care ar fi putut susține o creștere economică modestă, precum stabilitatea externă, continuitatea reformelor și absorbția fondurilor din PNRR, s-au deteriorat sau au devenit incerti. În paralel, consumul privat se contractă, investițiile sunt amânate, iar principalii parteneri comerciali ai României se confruntă la rândul lor cu dificultăți economice.

Economiștii BRD consideră că problema principală nu mai este dacă economia va intra în contracție, ci cât de severă va fi această scădere. Ei apreciază că ajustarea economică din primul trimestru ar putea reprezenta chiar punctul median al corecției PIB estimate pentru întregul an 2026.

Specialiștii estimează că inflația se va stabiliza între 10% și 13%

În același timp, inflația continuă să urce. Specialiștii BRD estimează că aceasta se va stabiliza între 10% și 13% în trimestrul al doilea din 2026, înainte de a începe o moderare lentă în a doua parte a anului. Cauzele principale sunt efectele crizei energetice, deprecierea cursului de schimb și problemele structurale persistente din economie.

Economiștii se așteaptă ca inflația să revină ulterior la valori de o singură cifră, pe măsură ce efectele majorărilor de taxe și liberalizarea prețurilor la energie din 2025 se vor estompa. Totuși, perspectivele s-au deteriorat după izbucnirea conflictului din Iran, iar estimările actuale indică o rată a inflației la finalul anului 2026 între 6,7% și 7,2%.

„Este probabil ca inflația să se stabilizeze într-un interval [10%–13%] în timpul trimestrului 2 2026, urmată de o moderare treptată în a doua jumătate a anului, revenind în cele din urmă la niveluri de o singură cifră. Această decelerare așteptată va fi susținută de efectele estompate ale creșterilor de impozite și ale liberalizării prețurilor la energie inițiate la mijlocul anului 2025”, subliniază economiștii de la BRD.

BRD și BCR estimează că BNR va păstra dobânda de politică monetară la nivelul actual

Atât BRD, cât și BCR estimează că BNR va păstra dobânda de politică monetară la nivelul actual pe tot parcursul anului 2026. BCR anticipează că prima reducere de dobândă ar putea veni abia în trimestrul al doilea din 2027, pe fondul unei inflații mai ridicate și al presiunilor recente asupra leului.

Analiștii susțin că o majorare a dobânzii este puțin probabilă în lipsa unor noi șocuri economice, mai ales în condițiile în care economia încetinește deja. Totuși, dacă presiunile asupra cursului valutar se vor intensifica, BNR ar putea înăspri lichiditatea din sistemul bancar, ceea ce ar duce la creșterea ratelor interbancare.

În privința cursului valutar, BRD estimează că euro se va stabiliza într-un interval cuprins între 5,10 și 5,20 lei. Scenariile extreme vehiculate recent, care vorbeau despre un euro la 6 sau chiar 7 lei, sunt considerate foarte improbabile de către specialiști.

O eventuală majorare a dobânzii-cheie ar avea efecte importante în economie

O eventuală majorare a dobânzii-cheie de către Banca Națională ar avea efecte importante în economie. În primul rând, creditele s-ar scumpi deoarece băncile comerciale s-ar finanța mai greu de la banca centrală. Ratele mai mari ar reduce împrumuturile pentru populație și firme, ceea ce ar duce la scăderea consumului și implicit la reducerea presiunii asupra prețurilor.

În același timp, economisirea ar deveni mai atractivă deoarece dobânzile la depozite ar crește, chiar dacă cu întârziere. O parte dintre români ar prefera să economisească în loc să consume, ceea ce ar reduce cererea din economie.

Dobânzile mai mari ar putea sprijini și moneda națională. Capitalul străin ar fi atras de randamentele mai bune în lei, ceea ce ar putea duce la aprecierea monedei naționale și la reducerea inflației importate.

Pe de altă parte, această politică ar încetini economia. Firmele s-ar împrumuta mai greu și mai scump, proiectele de investiții ar fi amânate, iar piața imobiliară s-ar răci. Ratele la creditele ipotecare ar crește, cererea de locuințe ar scădea, iar firmele și persoanele cu credite cu dobândă variabilă ar suporta costuri mai mari. În plus, și statul s-ar împrumuta mai scump, ceea ce ar crește costurile datoriei publice.

Ce efecte ar avea o scădere a dobânzii

Scăderea dobânzii ar produce efectele inverse. Creditele s-ar ieftini, populația și companiile s-ar împrumuta mai ușor, consumul și investițiile ar crește, iar economia ar primi un impuls suplimentar.

Dobânzile mai mici la depozite ar descuraja economisirea, iar o parte dintre bani s-ar orienta către consum sau investiții. Firmele ar putea lansa proiecte noi, ceea ce ar genera locuri de muncă și salarii mai mari.

Totuși, o astfel de măsură ar avea și riscuri majore. Inflația ar putea accelera din nou, iar leul s-ar putea deprecia deoarece investitorii ar căuta piețe cu randamente mai ridicate. Importurile, inclusiv energia și materiile prime, s-ar scumpi, ceea ce ar alimenta suplimentar creșterea prețurilor.

De asemenea, banii mai ieftini ar putea alimenta apariția unor bule speculative pe piața imobiliară sau pe bursă, iar deficitul comercial s-ar putea adânci pe măsură ce importurile ar crește mai rapid decât exporturile.