Factura de telefon nu înseamnă doar voce și internet. Cum se împart, de fapt, banii achitați de clienți
SURSĂ FOTO: Dreamstime - Facturi
Fiecare factură achitată pentru un produs sau serviciu generează efecte economice care depășesc valoarea plătită de consumator. Prețul unui serviciu include costuri directe precum salarii, investiții, taxe, impozite, materii prime sau alte resurse necesare furnizării acelui serviciu.
Ai plătit factura de telefon, dar știi unde ajung banii? Structura costurilor din industrie
În același timp, există și un efect indirect, deoarece companiile colaborează cu furnizori și subcontractori care, la rândul lor, susțin activități economice, locuri de muncă, investiții și obligații fiscale.
Factura din telecomunicații pentru servicii de voce și date reprezintă una dintre cheltuielile recurente din bugetul lunar al consumatorilor. Analiza structurii financiare a companiilor active în sectorul telecomunicațiilor prin rețele cu cablu (CAEN 6110) arată modul în care este distribuită valoarea unei facturi plătite de clienți.
Datele analizate provin din situațiile financiare extinse depuse de cele mai importante companii din această industrie pentru perioada 2020-2025. Calculul ponderilor principalelor categorii de cheltuieli raportate la cifra de afaceri indică modul în care este împărțită valoarea unei facturi de telecomunicații, potrivit iancuguda.ro.
Cea mai mare parte a banilor ajunge către furnizori și servicii externe
Profitabilitatea medie a sectorului de telecomunicații a fost de 6,5% în anul 2025, nivel apropiat de media națională de 6,7%. În același timp, aproximativ un sfert dintre companii au raportat pierderi de până la 10%, iar celelalte trei sferturi au înregistrat profituri sub pragul de 10%.
Cea mai mare componentă a cheltuielilor este reprezentată de achizițiile de mărfuri, în special echipamente de telecomunicații furnizate clienților finali, precum și de serviciile contractate de la furnizori și subcontractori. Aceste categorii cumulează aproximativ 58% din totalul cheltuielilor, respectiv 55% din veniturile totale.
Pentru o factură de 100 de lei fără TVA, această structură indică faptul că aproximativ 55 de lei sunt direcționați către furnizorii și partenerii companiilor de telecomunicații. Deoarece situațiile financiare și costurile furnizorilor nu includ rulajele de TVA, rezultă că pentru o factură de 100 de lei se generează un TVA de 21 de lei, iar după compensarea TVA-ului aferent achizițiilor, suma netă virată către bugetul public este estimată la aproximativ 9,5 lei.
Investițiile în infrastructură reprezintă o altă componentă importantă a costurilor. Companiile de telecomunicații alocă resurse pentru rețele de fibră optică și transport, centre de date, rețele radio mobile, turnuri telecom, antene, echipamente radio, sisteme de alimentare, licențe pentru utilizarea spectrului radio, inclusiv pentru tehnologia 5G, infrastructură IT și sisteme software.
Investițiile și personalul au o pondere importantă în factura finală
Cheltuielile asociate recuperării investițiilor pe termen lung reprezintă 18,8% din totalul cheltuielilor, respectiv 17,7% din cifra de afaceri. Aceste valori corespund costurilor cu amortizarea mijloacelor fixe și reflectă recuperarea treptată a investițiilor realizate în infrastructură. Ponderea este de aproximativ șase ori mai mare decât media înregistrată la nivelul companiilor din economia națională, unde amortizările reprezintă aproximativ 3 lei din 100 de lei venituri.

Costurile cu personalul reprezintă, de asemenea, o componentă semnificativă. Acestea au o pondere de 12,1% în totalul cheltuielilor și de 11,4% în cifra de afaceri. Din această valoare, aproximativ 42,5% reprezintă contribuții sociale și impozit pe venit achitate către bugetul public.
Astfel, dintr-o factură de telecomunicații de 100 de lei, aproximativ 11,4 lei sunt alocați costurilor cu angajații direcți, iar aproape 5 lei reprezintă contribuții sociale și impozit pe venit aferente salariilor.
Alte categorii de cheltuieli sunt reprezentate de dobânzi, care însumează 4,4% din totalul costurilor, energie și utilități, cu o pondere de 3,9%, precum și impozitul pe profit sau pe venit, inclusiv în situațiile în care se aplică impozitul minim pe cifra de afaceri, cu 1,1% din totalul costurilor.
Evoluția costurilor între 2020 și 2025
Analiza structurii cheltuielilor din perioada 2020-2025 evidențiază modificări ale ponderilor principalelor categorii de costuri. Cheltuielile pentru amortizarea investițiilor au crescut de la 16% în anul 2020 la 18,8% în 2025, pe fondul investițiilor continue în infrastructura de telecomunicații.
Cheltuielile cu personalul au avansat de la 11,2% în 2020 la 12,1% în 2025. În aceeași perioadă, costurile cu dobânzile au crescut de la 2,5% la 4,4%, iar cheltuielile pentru energie și utilități s-au dublat, de la 1,8% la 3,9%.
Modificările au fost compensate prin optimizarea altor categorii de costuri. Cheltuielile cu mărfurile destinate clienților finali au scăzut de la 22,9% din totalul costurilor în 2020 la 19,1% în 2025. De asemenea, costurile pentru serviciile subcontractate către furnizori terți au coborât de la 42% la 39,2% în aceeași perioadă.
Cum se distribuie o factură de 100 de lei
Structura costurilor arată că o factură de telecomunicații de 100 de lei are mai multe direcții de distribuire. Aproximativ 15,5 lei reprezintă impact fiscal direct, prin TVA net achitat, impozit pe profit sau venit și contribuții aferente salariilor.
Din aceeași sumă, aproximativ 7 lei ajung către salariile nete ale angajaților, 8 lei acoperă costuri precum dobânzile și energia, iar aproximativ 17 lei sunt destinați recuperării investițiilor în infrastructură.
Totodată, aproximativ 55 de lei sunt direcționați către furnizori și subcontractori, unde generează activitate economică suplimentară prin achiziții, investiții, locuri de muncă și obligații fiscale.
Mă numesc Antonia Hendrik și lucrez la Evenimentul Zilei din anul 2013, în redacția online. Din 2026 am făcut o schimbare importantă pe plan profesional, m-am transferat la capital.ro Pasiunea pentru actualitate și dorința de a fi conectată la evenimentele importante m-au determinat să aleg jurnalismul. În timpul activității mele de redactor online, am abordat tot felul de subiecte. Am scris despre politică națională și internațională, am urmărit teme din educație și social, dar și evenimente sportive, fiind pasionată de sport. Îmi place să documentez atent fiecare subiect și să ofer informații corecte și relevante cititorilor. Consider că jurnalismul presupune nu doar transmiterea știrilor, ci și înțelegerea contextului în care acestea se întâmplă. Experiențele profesionale acumulate la Evenimentul Zilei m-au ajutat să mă adaptez rapid cerințelor unei redacții dinamice și să privesc fiecare articol ca pe o nouă provocare, mai ales pe teme economice.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.