Termoenergetica, în pragul unei crize financiare. Datoriile către ELCEN au ajuns la 1,75 miliarde de lei

Termoenergetica se confruntă cu o situație financiară critică, în timp ce sistemul de termoficare al Capitalei funcționează la doar aproximativ 60% din capacitate. Datoriile către ELCEN au ajuns la 1,75 miliarde de lei, iar penalitățile depășesc 400 de milioane de lei. Primăria Capitalei analizează soluții pentru reducerea pierderilor și reorganizarea sistemului, dar și posibilitatea majorării tarifului plătit de populație.

Termoenergetica, în pragul unei crize financiare. Datoriile către ELCEN au ajuns la 1,75 miliarde de lei

Termoenergetica a ajuns la datorii de 1,75 miliarde de lei către ELCEN, la care se adaugă penalități de 410 milioane de lei, potrivit datelor prezentate miercuri de primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu. Edilul susține că actualul sistem de termoficare păstrează problemele administrative și structurale care au contribuit în trecut la falimentul RADET.

Ciprian Ciucu a prezentat, într-o conferință de presă susținută pe 26 august, situația financiară a Termoenergetica, cauzele acumulării datoriilor și soluțiile analizate pentru redresarea companiei. Primarul general a atras atenția că societatea municipală se confruntă cu probleme similare celor care au afectat fosta RADET, diferența fiind doar de denumire.

Potrivit datelor prezentate de municipalitate, din 2019 Termoenergetica a acumulat datorii către ELCEN, iar sumele au crescut constant. La 29 iunie 2026, aproximativ 90% din datoriile totale ale companiei erau către ELCEN. În prezent, datoria principală a ajuns la aproximativ 1,75 miliarde de lei, în timp ce penalitățile generate de întârzierile la plată se ridică la circa 410 milioane de lei.

Una dintre principalele cauze ale problemelor financiare o reprezintă pierderile masive de energie termică și agent termic din rețeaua de transport. Conductele sunt vechi, iar o parte importantă a energiei produse se pierde înainte de a ajunge la consumatori.

O altă problemă este faptul că sistemul de termoficare a rămas supradimensionat în raport cu consumul actual. Rețeaua are peste 3.800 de kilometri, în timp ce cantitatea de energie introdusă în sistem a scăzut de la peste 10 milioane MWh în 2001 la 4,77 milioane MWh în 2025. Astfel, costurile fixe trebuie împărțite la o cantitate tot mai mică de energie vândută.

Potrivit datelor prezentate de Primăria Capitalei, pierderile energetice au ajuns la aproximativ 38% în 2025. Cu alte cuvinte, din energia termică măsurată la intrarea în rețea, numai aproximativ 62% ajunge să fie vândută consumatorilor.

Situația este complicată și de modul în care sunt recunoscute pierderile de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). În tarife este recunoscut un nivel al pierderilor tehnologice de aproximativ 22%, în timp ce pierderea efectivă din sistem este mult mai mare. Pentru 2026, aceasta este estimată la aproximativ 38%.

Diferența dintre pierderea reală și cea recunoscută prin tarife generează, potrivit municipalității, un cost suplimentar de aproximativ 130 de milioane de lei pe an, care nu poate fi recuperat prin tariful reglementat.

La aceste sume se adaugă costurile generate de pierderile de apă prin fisuri și avarii. Apa pierdută trebuie înlocuită, tratată, pompată și încălzită din nou, ceea ce generează un cost estimat la aproximativ 60 de milioane de lei pe an.

Un alt cost important este cel asociat TVA. Potrivit datelor prezentate de PMB, pierderile recunoscute sunt aferente unui nivel de TVA de 9%, în timp ce pentru pierderile nerecunoscute se aplică o cotă mai mare. Municipalitatea estimează că, în perioada 2023-2025, diferența de TVA a generat un cost suplimentar de 96,5 milioane de lei: 24,6 milioane de lei în 2023, 38,5 milioane de lei în 2024 și 33,4 milioane de lei în 2025.

Prețul gigacaloriei, o altă problemă

Sistemul este afectat și de diferența dintre costul real al gigacaloriei și prețul plătit de populație. Tariful pentru consumatori a fost stabilit politic și nu a mai fost modificat din aprilie 2022.

În prezent, costul real al unei gigacalorii este de 921,82 lei. Termoenergetica cumpără energia termică de la ELCEN cu 485,37 lei/Gcal, respectiv 417,32 lei/MWh, și o vinde populației cu 330 de lei/Gcal, respectiv 283,75 lei/MWh.

Diferența dintre costuri și prețul plătit de populație trebuie acoperită prin compensații de la Primăria Capitalei. Ciprian Ciucu a subliniat că această povară financiară este foarte mare pentru municipalitate, care a fost nevoită inclusiv să se împrumute pentru plata subvenției.

Primarul general ia în calcul și majorarea tarifului plătit de populație. O astfel de măsură ar trebui însă discutată cu grupurile politice din Consiliul General și aprobată prin vot. Ciucu a precizat că tariful nu a mai fost majorat din 2022 și că Bucureștiul are unul dintre cele mai mici prețuri din țară.

Sistemul de termoficare funcționează la aproximativ 60% din capacitate

Problemele financiare se suprapun peste dificultățile tehnice ale sistemului. În prezent, rețeaua de termoficare a Capitalei funcționează la aproximativ 60% din capacitate.

În jur de 1.000 de blocuri nu beneficiază deloc de apă caldă, iar aproape 3.000 de imobile se confruntă cu probleme de furnizare. În unele zone, apa caldă ajunge cu dificultate, la temperaturi scăzute sau cu presiune insuficientă.

Rețeaua principală are aproximativ 1.000 de kilometri, însă doar puțin peste un sfert dintre conductele principale au fost modernizate. Potrivit datelor prezentate de municipalitate, aproximativ 75% din rețeaua primară este încă neînlocuită, iar unele conducte au o vechime de 50-60 de ani.

În paralel, rețeaua secundară are aproximativ 3.000 de kilometri și generează numeroase avarii. Echipele Termoenergetica sunt nevoite să intervină constant pentru remedierea problemelor, ceea ce limitează ritmul în care pot fi realizate lucrările de modernizare.

Situația este cu atât mai dificilă cu cât lucrările de pe principalele artere ale Capitalei se suprapun cu revenirea traficului la valorile obișnuite, odată cu începerea noului an școlar.

Primăria Capitalei propune înființarea SACET

Pentru rezolvarea problemelor structurale, Ciprian Ciucu susține înființarea în București a unui Sistem de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET), care ar reuni producția și transportul energiei termice.

În prezent, ELCEN, companie aflată în subordinea Ministerului Energiei, asigură producția, în timp ce Termoenergetica, companie a municipalității, se ocupă de transportul, distribuția și furnizarea energiei termice.

Primarul general consideră că separarea celor două componente reprezintă o problemă administrativă și economică. În opinia sa, reunirea producției și transportului ar permite municipalității să gestioneze mai eficient întregul sistem de termoficare.

Potrivit municipalității, înființarea SACET ar putea elimina penalitățile generate de întârzierile la plata facturilor și ar permite redirecționarea banilor către investiții în rețea și în centrale.

Un alt avantaj ar fi folosirea profitului ELCEN pentru investiții în sistemul de termoficare. Profitul anual estimat al companiei este de aproximativ 85 de milioane de lei. Municipalitatea susține că acești bani ar putea fi reinvestiți în producție și în rețea.

Preluarea ELCEN ar permite, de asemenea, Primăriei Capitalei să se ocupe direct de modernizarea termocentralelor și să reducă riscul unor avarii generate de echipamentele învechite.

Ciucu a subliniat că, în opinia sa, producția și transportul energiei termice ar trebui reunite într-o singură structură, așa cum s-a procedat și în alte orașe din țară.

Măsuri pentru reducerea penalităților

Până la o eventuală reorganizare a sistemului, reprezentanții Primăriei Capitalei au discutat cu Ministerul Energiei, ELCEN, ANRE și Termoenergetica pentru identificarea unor soluții imediate.

Una dintre măsurile convenite vizează plata datoriei principale către ELCEN, nu doar a penalităților. Până acum, Termoenergetica era obligată să achite mai întâi penalitățile, ceea ce lăsa principalul neachitat și permitea acumularea unor noi penalități.

De asemenea, s-a stabilit eliminarea decalajului de 15 zile dintre momentul facturării și plata facturilor către ELCEN. Potrivit municipalității, această întârziere contribuia la acumularea suplimentară de penalități.

Primăria Capitalei susține că reducerea datoriilor și reorganizarea sistemului sunt necesare pentru ca banii care sunt cheltuiți în prezent pentru penalități și compensarea pierderilor să poată fi direcționați către modernizarea rețelei și a capacităților de producție.

În acest context, problema principală pentru București rămâne pregătirea sistemului de termoficare pentru iarna următoare, în condițiile în care rețeaua funcționează la capacitate redusă, o mare parte din conducte sunt vechi, iar compania care asigură transportul și furnizarea energiei termice are datorii de miliarde de lei către producătorul ELCEN.