România a ajuns la fundul sacului. Adrian Negrescu avertizează: Ne amanetăm viitorul. Sunt cifre concrete

România se confruntă cu o presiune tot mai mare generată de datoria publică și de sumele care trebuie rambursate în următorii ani. Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că, numai în perioada 2027-2030, statul va trebui să găsească aproape 84 de miliarde de euro pentru rambursarea principalului datoriei, fără a lua în calcul dobânzile și necesarul suplimentar determinat de deficitele bugetare anuale. În același timp, datoria publică a trecut de 61% din PIB, iar cheltuielile cu dobânzile au crescut puternic în ultimii ani.

Adrian Negrescu: Datoria publică a ajuns într-un punct critic

Economistul atrage atenția că presiunea rambursărilor nu reprezintă o problemă îndepărtată, ci una care va deveni foarte vizibilă începând cu anul viitor.

Potrivit cifrelor prezentate de acesta, România trebuie să ramburseze 21,5 miliarde de euro în 2027 și o sumă similară în 2028. Pentru 2029, obligațiile ajung la 20,9 miliarde de euro, iar în 2030 la 20 de miliarde de euro.

„România a ajuns acolo unde nu mai există scuze. Ritmul de plată a datoriei nu mai e sustenabil. Nu e un scenariu din 2035. Sunt cifre concrete, deja calculate de Ministerul Finanțelor, care arată că am lovit fundul sacului.

În 2027 trebuie să dăm înapoi 21,5 miliarde de euro. La fel în 2028. Apoi 20,9 miliarde în 2029 și 20 de miliarde în 2030. Doar principalul, fără dobânzi și fără deficitele anuale. Cumulat: aproape 84 de miliarde de euro. Aproape 440 de miliarde de lei. Bani pe care trebuie să-i găsim ca să acoperim datoriile vechi. Nu investiții.

Nu școli. Nu spitale. Doar ca să plătim ce am împrumutat deja”, afirmă Adrian Negrescu.

România continuă să se împrumute pentru refinanțarea datoriei

O parte importantă a necesarului de finanțare al statului este determinată de refinanțarea obligațiilor ajunse la scadență.

Pentru 2026, necesarul brut de finanțare indicat de Negrescu este de 278,5 miliarde de lei. După primele șapte luni ale anului, 52% din această sumă fusese acoperită.

Economistul avertizează că mecanismul prin care datoria ajunsă la scadență este refinanțată prin noi împrumuturi poate amplifica presiunile asupra finanțelor publice.

„E un bulgăre de zăpadă clasic. Plătim datoria veche cu datorie nouă. Volumul crește în fiecare an. În 2026, necesarul brut de finanțare e 278,5 miliarde de lei. După șapte luni am acoperit doar 52%. Suntem la jumătatea drumului, cu timpul pe sfârșite și cu piețele tot mai nervoase la costurile de împrumut.”

Rambursările externe ar urma să crească puternic

O altă problemă semnalată este modificarea structurii rambursărilor. Componenta externă ar urma să capete o pondere din ce în ce mai mare în următorii patru ani.

Sumele indicate pentru rambursările externe cresc de la 4,3 miliarde de euro în 2027 la 7,7 miliarde în 2028 și 7,9 miliarde în 2029.

În 2030, acestea ar urma să ajungă la 10,1 miliarde de euro și să depășească rambursările interne, estimate la 9,9 miliarde de euro.

„Și mai rău: structura se schimbă. Partea externă crește agresiv. De la 4,3 miliarde de euro în 2027, la 7,7 în 2028, 7,9 în 2029 și 10,1 miliarde în 2030. În 2030, pentru prima dată, rambursările externe vor depăși pe cele interne (9,9 miliarde). Depindem tot mai mult de investitorii străini. De bunăvoința piețelor internaționale. O singură schimbare de sentiment global și costurile sar. Suntem expuși.”

Presiunea dobânzilor se vede și în contul curent

Adrian Negrescu leagă problema datoriei publice și de evoluția fluxurilor financiare externe.

Potrivit datelor prezentate de acesta, deficitul balanței veniturilor primare a ajuns la 4,7 miliarde de euro, după o adâncire cu aproximativ 850 de milioane de euro.

În același timp, plățile cu dobânzile la împrumuturi au urcat de la 738 de milioane la 918 milioane de euro în intervalul analizat.

„Presiunea se vede deja în contul curent. Deficitul nu vine din comerț. Vine din banii pe care-i trimitem afară: dividende, dobânzi, plăți către investitori. Deficitul balanței veniturilor primare s-a adâncit cu aproape 850 de milioane de euro, ajungând la 4,7 miliarde. Doar dobânzile la împrumuturi au urcat de la 738 de milioane la 918 milioane de euro în câteva luni.”

Datoria publică a trecut de 61% din PIB

Economistul pune situația actuală și pe seama deficitelor bugetare ridicate acumulate în ultimii ani.

Conform cifrelor prezentate de Negrescu, datoria publică a ajuns la peste 61,4% din PIB, în timp ce costurile statului cu dobânzile s-au multiplicat în ultimii cinci ani.

Pentru anul în curs, acesta estimează plăți de peste 12 miliarde de euro numai pentru dobânzi.

„Totul e rezultatul direct al unui deceniu de deficite peste 5-6% din PIB, șase ani la rând. Cu recordul de 9,3% în anul electoral 2024. Datoria publică a trecut de 61,4% din PIB. Am depășit pragul de 60% pe care îl cere zona euro. Dobânzile plătite de stat au crescut de 3,5 ori în cinci ani. Anul ăsta plătim peste 12 miliarde de euro doar pe dobânzi. Mai mult decât bugetul Armatei.”

Avertisment privind perioada 2027-2030

În opinia lui Adrian Negrescu, reducerea deficitului structural, disciplina bugetară și administrarea datoriei publice vor fi esențiale pentru diminuarea presiunilor din următorii ani.

Problema nu s-ar limita la bugetul statului. Creșterea costurilor de finanțare se poate transmite în economie, inclusiv către companiile care au nevoie de credite.

„Nu mai există marjă. Fără o reformă reală – deficit structural redus, disciplină bugetară, gestionare serioasă a datoriei – presiunea din 2027-2030 nu mai e un risc. E o problemă de sustenabilitate. Costul banilor va crește pentru toată lumea: pentru stat, pentru firme, pentru ultimul antreprenor care se împrumută de la bancă.

Am ajuns la fundul sacului. Continuăm pe același drum și ne amanetăm viitorul.”