Șefa FMI avertizează: Inteligența artificială impulsionează economia, dar poate amenința stabilitatea financiară

Economia globală traversează o perioadă marcată de incertitudini, iar riscurile se acumulează din mai multe direcții. Șefa FMI, Kristalina Georgieva, avertizează că datoriile ridicate, inflația persistentă și criza energetică continuă să pună presiune pe economie, în timp ce inteligența artificială devine un nou factor important.

Șefa FMI avertizează că datoriile, inflația și criza energetică pun presiune pe economia globală

În contextul presiunilor tot mai mari asupra economiei globale, șefa Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a avertizat că dificultățile fiscale sunt în creștere, în timp ce procesul de reducere a inflației pare să își piardă din ritm.

Potrivit acesteia, toate țările trebuie să abordeze provocările fiscale și să prezinte planuri credibile, care să asigure menținerea datoriei publice și a deficitelor pe o traiectorie sustenabilă. Georgieva a subliniat că băncile centrale trebuie să rămână pe deplin angajate în îndeplinirea mandatului lor privind menținerea stabilității prețurilor.

Șefa FMI a arătat că economia globală a demonstrat până acum o anumită rezistență în fața inflației persistente și a tensiunilor comerciale, evoluție susținută parțial de investițiile în inteligența artificială. Cu toate acestea, ea a atras atenția că nivelul incertitudinilor rămâne ridicat, fapt reflectat de creșterea randamentelor obligațiunilor și de lipsa unor progrese semnificative în reducerea inflației.

Totodată, Georgieva a avertizat că criza energetică provocată de războiul din Iran nu s-a încheiat, chiar dacă economia mondială a reușit până acum să facă față șocului energetic mai bine decât se anticipase. În opinia sa, creșterea economică globală continuă să se confrunte cu obstacole importante, generate de nivelurile ridicate ale datoriei, de persistența inflației și de tensiunile comerciale.

Economia globală a rezistat mai bine decât se temea FMI șocului energetic provocat de închiderea Strâmtorii Ormuz, datorită unei combinații de factori. Printre aceștia se numără utilizarea rezervelor de petrol și gaze în mai multe țări, creșterea aprovizionării cu energie din regiuni situate în afara Golfului, reducerea cererii de energie, extinderea capacităților de producție din surse regenerabile și, în anumite regiuni, revenirea la producerea energiei pe bază de cărbune.

„Toate țările trebuie să abordeze provocările fiscale și să formuleze și să prezinte planuri credibile pentru a se asigura că datoria și deficitele lor se află pe o traiectorie sustenabilă.

Băncile centrale trebuie să rămână pe deplin angajate în îndeplinirea mandatului lor de a asigura stabilitatea prețurilor.

Creșterea economică globală rezistă unor obstacole puternice generate de nivelurile ridicate ale datoriei, inflația persistentă și tensiunile comerciale. Până acum, a rezistat șocului energetic cauzat de închiderea Strâmtorii Ormuz mai bine decât ne temeam, datorită unei combinații de factori”, a precizat Georgieva.

Inteligența artificială susține economia, dar riscurile globale rămân ridicate, avertizează șefa FMI

În același timp, investițiile masive în inteligența artificială din Statele Unite ale Americii contribuie la menținerea profiturilor companiilor și a cheltuielilor de consum la un nivel ridicat. Georgieva a arătat că și alte țări își intensifică investițiile în acest domeniu, prin construirea de centre de date și achiziționarea de echipamente hardware destinate inteligenței artificiale.

Șefa FMI a concluzionat că economia globală se află în prezent între două forțe opuse: pe de o parte, șocul negativ asupra ofertei provocat de situația din Orientul Mijlociu, iar pe de altă parte, șocul pozitiv asupra cererii generat de dezvoltarea și investițiile în inteligența artificială.

Referindu-se la principalele riscuri pentru perspectiva economiei mondiale, Georgieva a menționat diminuarea rezervelor de petrol și gaze pe măsură ce se apropie iarna în emisfera nordică, posibilitatea unui fenomen El Niño sever, care ar putea accentua insecuritatea alimentară, dar și impactul pe care dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale l-ar putea avea asupra stabilității financiare.

Potrivit șefei FMI, aceste riscuri nu permit instalarea unei stări de automulțumire. Ea a subliniat că, deși economia globală s-a descurcat până acum mai bine decât s-ar fi putut anticipa, această evoluție nu trebuie interpretată ca un semn că toate problemele au fost depășite sau că perspectivele economice sunt lipsite de riscuri.

„Pe scurt, ne aflăm literalmente într-o luptă între șocul negativ al ofertei din Orientul Mijlociu și șocul pozitiv al cererii provenit din partea inteligenței artificiale.

Toate acestea nu lasă loc de automulțumire, iar acesta este mesajul meu principal. Nu ne-am descurcat rău, dar asta nu ar trebui să ne ducă la concluzia că «totul e roz»”, a punctat Georgieva.