Românii pleacă mai puțin la muncă în străinătate. Aplicările pentru joburi externe, la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani

După decenii în care România și-a pierdut milioane de oameni prin migrație, cifrele încep să indice o posibilă schimbare de direcție. Tot mai mulți români revin, interesul pentru joburile din străinătate scade, iar țara atrage muncitori străini. Dar datele ascund o realitate mai complicată decât pare la prima vedere.

Românii se întorc acasă în număr tot mai mare. Fenomenul nu este încă o tendință sigură

Românii se întorc acasă în număr mai mare decât cel al celor care pleacă, susține Cosmin Boiangiu, directorul executiv al Autorității Europene a Muncii. Datele europene confirmă această schimbare pentru anul 2023, când revenirile au depășit plecările. Cele mai recente cifre ale INS privind stabilirile definitive arată însă că fenomenul este mai complex și nu poate fi considerat încă o tendință ireversibilă.

Cosmin Boiangiu a declarat, în emisiunea „Be EU” de la Antena 3 CNN, că România începe să beneficieze de un fenomen care, timp de decenii, a funcționat în sens opus. Potrivit acestuia, tot mai mulți români aleg să revină în țară, atrași de oportunitățile de muncă și de investiții.

„Românii se întorc acasă în număr mult mai mare decât cei care pleacă”, a afirmat oficialul român.

El a explicat că obiectivul este ca migrația definitivă să fie înlocuită treptat de o circulație reală a forței de muncă. Astfel, oamenii pot lucra în mai multe state, își păstrează legăturile cu România și se pot întoarce atunci când găsesc condiții mai bune acasă.

Cosmin Boiangiu este directorul executiv al Autorității Europene a Muncii, instituție a Uniunii Europene care sprijină cooperarea dintre statele membre în domeniul mobilității lucrătorilor și al aplicării normelor europene privind munca transfrontalieră.

Diplomat de carieră, Boiangiu a fost ambasador al României în Slovenia și reprezentant permanent adjunct al țării noastre pe lângă Uniunea Europeană. Instituția pe care o conduce intervine inclusiv în problemele întâmpinate de angajații care lucrează într-un alt stat membru și nu își cunosc drepturile, dar și în situațiile în care firmele întâmpină dificultăți la angajarea sau detașarea salariaților peste graniță.

Potrivit oficialului, românii sunt prezenți în special în domeniile în care Europa se confruntă cu un deficit important de personal. Printre acestea se numără agricultura, turismul, transporturile, construcțiile și sectorul medical.

Declarația lui Cosmin Boiangiu are și un suport statistic, însă doar pentru ultimul an pentru care există date europene comparabile în detaliu.

O analiză realizată de sociologul Dumitru Sandu pe baza datelor Eurostat arată că aproximativ 218.000 de cetățeni români au revenit în România în 2023. Numărul a crescut față de anul precedent, când au fost înregistrate aproximativ 190.000 de reveniri.

În același an, aproximativ 151.000 de români au plecat din țară pentru o perioadă de cel puțin 12 luni. Astfel, în 2023, numărul revenirilor a depășit numărul plecărilor cu aproximativ 67.000 de persoane.

Schimbarea este importantă în raport cu tendința de lungă durată, în care numărul românilor care plecau din țară era mai mare decât cel al persoanelor care reveneau. Sociologul Dumitru Sandu avertizează însă că datele aferente unui singur an nu sunt suficiente pentru a demonstra instalarea unui nou trend. O parte dintre românii reveniți în țară ar putea decide ulterior să plece din nou.

Românii pleacă mai puțin la muncă în străinătate. Aplicările pentru joburi externe, la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani

Datele privind migrația trebuie însă interpretate cu atenție, deoarece instituțiile statistice măsoară fenomene diferite. Unele statistici urmăresc schimbarea reședinței pentru cel puțin un an, în timp ce altele se referă la schimbarea definitivă a domiciliului sau la sosirile temporare în România.

Cele mai recente date ale INS privind românii care își stabilesc definitiv domiciliul în țară indică o evoluție mai puțin optimistă. Potrivit unei analize publicate în iulie 2026 de sociologul Dumitru Sandu, revenirile definitive ale cetățenilor români au scăzut continuu începând din 2022, în timp ce numărul plecărilor definitive a crescut.

Scăderea revenirilor definitive s-a înregistrat în cazul tuturor celor zece țări de proveniență analizate. Sociologul subliniază însă că migrația definitivă reprezintă doar o parte a fenomenului, întrucât mulți români revin în țară fără să își schimbe imediat domiciliul în actele oficiale.

În cadrul emisiunii a fost menționată și cifra de peste patru milioane de români care muncesc în alte state ale Uniunii Europene. Cosmin Boiangiu a afirmat că românii ar reprezenta aproximativ o treime din forța de muncă mobilă a Uniunii Europene.

Cea mai recentă statistică Eurostat comparabilă arată însă că, la 1 ianuarie 2024, aproximativ trei milioane de cetățeni români locuiau într-un alt stat membru al Uniunii Europene. Aceștia reprezentau 22% din totalul celor aproximativ 14 milioane de cetățeni europeni care locuiau într-o altă țară membră decât cea de origine.

Românii formau astfel cel mai numeros grup de cetățeni europeni stabiliți într-un alt stat al Uniunii Europene, înaintea italienilor și polonezilor.

Cele două cifre nu măsoară însă exact același fenomen. Eurostat ia în calcul cetățenii români care au reședința într-un alt stat membru, indiferent dacă aceștia lucrează sau nu. Estimările mai mari pot include și persoane aflate temporar la muncă în străinătate, lucrători sezonieri sau români care locuiesc în țări din afara Uniunii Europene.

România câștigă locuitori din migrația externă. Bucureștiul și județele dezvoltate atrag tot mai mulți oameni

Un alt indiciu privind reducerea interesului românilor pentru plecarea la muncă în străinătate vine de pe piața recrutării. Datele eJobs publicate în august 2026 arată că, de la începutul anului, românii au depus mai puțin de 55.000 de candidaturi pentru locuri de muncă în afara țării.

Numărul aplicărilor a scăzut cu aproape 33% față de anul precedent, ajungând la cel mai redus nivel din ultimul deceniu. Joburile din străinătate au atras doar 0,6% din totalul candidaturilor înregistrate pe platformă.

Aceste date nu arată câți români au plecat efectiv din țară, însă indică o reducere semnificativă a interesului pentru angajarea în străinătate, mai ales în comparație cu anii 2022 și 2023. În același timp, România a început să devină o destinație pentru lucrători din Asia și din statele vecine.

Companiile apelează tot mai mult la forță de muncă din afara țării pentru a acoperi deficitul de personal provocat de îmbătrânirea populației, de plecările masive din ultimele decenii și de lipsa angajaților în anumite domenii.

O analiză realizată de Storia pe baza datelor INS arată că Bucureștiul și alte nouă dintre cele mai dezvoltate județe ale României au câștigat aproximativ 73.000 de locuitori prin migrația externă temporară în perioada 2020–2024.

Cifra nu reprezintă însă exclusiv numărul românilor reveniți din diaspora. Datele includ toate persoanele sosite din străinătate, inclusiv cetățeni ai altor state care s-au stabilit temporar în România.