De ce România are rezultate slabe la PISA. Daniel David: Elevii sunt „aruncați direct” în teste

Fostul ministru al Educației Daniel David pune rezultatele slabe obținute de elevii români la PISA 2025 și pe seama modului în care se desfășoară procesul educațional. El susține că elevilor li se cer rezultate la o evaluare construită pe o anumită logică, fără ca această abordare să fie suficient integrată în activitatea lor școlară.

Declarațiile vin însă în condițiile în care programele școlare aflate în vigoare prevăd deja dezvoltarea unor competențe care presupun aplicarea cunoștințelor în situații cotidiene și rezolvarea unor probleme practice. Pentru gimnaziu, această abordare apare în documentele curriculare încă din 2017.

În plus, Ministerul Educației a derulat proiectul CRED, finalizat în 2023, prin care zeci de mii de profesori din învățământul primar și gimnazial au participat la programe de formare pentru aplicarea unui curriculum centrat pe competențe. Datele ministerului arată că 58.245 de cadre didactice au fost sprijinite prin proiect, dintre care 56.205 au participat și au finalizat activitățile programelor acreditate de formare continuă.

Daniel David: Nu poți aștepta rezultate la PISA dacă n-ai paradigma PISA

Daniel David consideră că modul în care elevii sunt pregătiți și evaluați înainte de a ajunge la testarea internațională are o influență importantă asupra rezultatelor. El a făcut referire inclusiv la evaluările din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a și la necesitatea introducerii unei logici apropiate de cea utilizată de PISA.

„Nu poți aștepta rezultate la PISA dacă n-ai paradigma PISA în sistemul educațional. Dacă îi pregătești prin testare în a II-a a IV-a și a VI-a și le dai și în logică PISA, te poți aștepta ca în clasa a IX-a un pic să înceapă să gândească în această paradigmă. Altfel, dacă tu le predai totdeauna focalizat pe competențe, pe programe școlare, fără logică PISA și în a IX-a îi arunci direct în testele PISA, să nu ne așteptăm la alte rezultate decât cele pe care le vedem acum”, spune Daniel David.

PISA evaluează elevii de 15 ani în principal la matematică, citire și științe. În cazul evaluării din 2025, domeniul principal a fost reprezentat de științe, iar evaluarea a urmărit inclusiv capacitatea elevilor de a analiza critic dovezi, de a aprecia credibilitatea informațiilor și de a utiliza cunoștințele științifice în luarea unor decizii.

Programele școlare prevăd aplicarea cunoștințelor în situații cotidiene

Documentele curriculare pentru gimnaziu conțin însă de mai mulți ani obiective legate de utilizarea practică a cunoștințelor. Programa de matematică, de exemplu, urmărește dezvoltarea capacității elevilor de a aborda situații variate și prevede folosirea modelelor matematice pentru situații din viața de zi cu zi.

În document se arată că „Abordarea în spirit matematic a situațiilor cotidiene solicită un tip de gândire deschisă şi creativă, precum și un spirit de observaţie dezvoltat, matematica fiind modelul perfect pentru exersarea și implementarea gândirii critice la elevi”.

Programa precizează, de asemenea, că „Programa școlară de matematică promovează exersarea obișnuinței de a recurge la modele matematice în abordarea unor situaţii cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice.”

Aceeași orientare spre aplicarea cunoștințelor poate fi identificată și la alte discipline. La fizică, elevii trebuie să poată interpreta științific date și dovezi, să evalueze concluzii și să formuleze explicații pentru fenomene naturale și produse tehnologice.

Competențe aplicate și la biologie și în învățământul primar

Programa de biologie pune, la rândul său, accent pe explorarea lumii înconjurătoare, observare, aplicare și experimentare. Elevii trebuie să poată utiliza ceea ce au învățat inclusiv pentru rezolvarea unor situații întâlnite în viața cotidiană.

Documentul arată că prin aceste activități se dezvoltă capacitatea elevilor „de a aplica achiziţiile dobândite în rezolvarea unor probleme simple din viaţa cotidiană, de a găsi soluţii la probleme noi, de a-și forma gândirea logică, dar și de a-și manifesta creativitatea și originalitatea”.

Principiul nu este limitat la gimnaziu. Programele pentru învățământul primar prevăd învățarea activă, centrată pe elev, iar la matematică sunt urmărite inclusiv dezvoltarea gândirii logice și spațiale și rezolvarea unor probleme din viața cotidiană.

Peste 55.000 de profesori au trecut prin programul CRED

Un alt element relevant este pregătirea profesorilor pentru predarea centrată pe competențe. Proiectul CRED al Ministerului Educației, finalizat în 2023, a urmărit tocmai utilizarea unor metode moderne de predare, învățare și evaluare și adaptarea acestora la nevoile elevilor.

Potrivit datelor Ministerului Educației citate în material, 58.245 de cadre didactice au fost sprijinite, peste ținta inițială de 55.000. Dintre acestea, 56.205 cadre didactice au participat la programele acreditate de formare continuă și le-au finalizat. Proiectul a vizat profesorii din învățământul primar și gimnazial.

Daniel David a vorbit și despre resursele financiare necesare sistemului de educație, susținând că majorarea finanțării trebuie însoțită de schimbarea modului în care sunt utilizate resursele și de modificări ale paradigmelor educaționale.

Daniel David: Educația are nevoie de mai mulți bani

Fostul ministru a legat problema finanțării de necesitatea direcționării banilor către zonele importante ale sistemului și a revenit asupra modului în care elevii ar trebui pregătiți pentru utilizarea competențelor în viața de zi cu zi.

„Educația are nevoie de mai mulți bani. Suntem departe de 15% din bugetul general consolidat pe cheltuieli. Este drept că trebuiau schimbate și paradigmele, fiindcă n-a fost ok cum s-a făcut infuzie de bani și s-a ajuns la bursă de merit cu nota 5. Dar pe măsură ce corectezi paradigmele și duci banii, cum spunea și profesorul Miclea, în direcțiile în care contează, sistemul are nevoie de mai mulți bani. Iar încolo, cum predăm, nu poți aștepta rezultate la PISA dacă n-ai paradigma PISA în sistemul educațional. Eu am vorbit de acest 25% care poate fi folosit pentru a-i învăța pe copii cum să folosească competențele în viața de zi cu zi, dar este și noua programă de la nivel de liceu și testările.”

În aceeași intervenție, Daniel David a insistat asupra diferenței pe care o vede între cerințele testării internaționale și pregătirea elevilor înainte de participarea la PISA.

„Dacă îi pregătești prin testare în a II-a a IV-a și a VI-a și le dai și în logică PISA, te poți aștepta ca în clasa a IX-a un pic să înceapă să gândească în această paradigmă. Altfel, dacă tu le predai totdeauna focalizat pe competențe, pe programe școlare, fără logică PISA și în a IX-a îi arunci direct în testele PISA, să nu ne așteptăm la alte rezultate decât cele pe care le vedem acum. Ca să vă răspund la întrebare ca angajament valoric, și pentru mine asta este important, faptul că societatea noastră încă valorizează ca model, așa ideal, fie și cultural ideal, școala, educația, cititul și așa mai departe e un punct suficient pentru a gândi reformarea școlii. Dar, repet, concluzia mea după toate aceste testări a fost aceasta este incorect ceri rezultate PISA fără să ai paradigma PISA în procesul educațional și tristețea mare că nu multă lume uită să se uite la rezultate cu atenție.”

Fostul ministru s-a referit și la rezultatele elevilor aflați la nivelurile superioare de performanță ale evaluării PISA.

„Da, pe analfabetismul funcțional, dacă vrem să numim așa sub acel prag. Doi: avem aceste rezultate, dar nu uitați că noi totdeauna ne salvam și vorbeam despre olimpici. Cât de buni suntem și câte rezultate avem în zona olimpicilor? Dar, vă rog să vă uitați și la performanța la nivelul de cinci sau cinci și șase PISA, să vedeți că și acolo performanța este departe de ceea ce credem noi despre noi”.”