România are cea mai mare rată de abandon școlar timpuriu din UE. Peste jumătate dintre elevi au probleme la matematică

Sistemul educațional din România continuă să fie afectat de abandonul școlar și de rezultatele slabe obținute de o parte importantă a elevilor. Datele Eurostat și ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată diferențe mari față de mediile europene, dar și un decalaj puternic între elevii din mediul rural și cei din orașe.

România, cea mai mare rată de abandon școlar timpuriu din Uniunea Europeană

Datele recente arată că 15,5% dintre tinerii români cu vârste între 18 și 24 de ani au părăsit timpuriu educația și formarea. Este cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană.

România este urmată de Germania, cu 13,1%, și Spania, cu 12,8%. La polul opus se găsesc Croația, cu numai 2,1%, și Grecia, cu 3%.

Rata înregistrată în România este cu 6,4 puncte procentuale peste media UE, de 9,1%. De asemenea, țara se află departe de obiectivul european stabilit pentru 2030, care prevede coborârea indicatorului sub 9%.

52% dintre elevii români sunt sub nivelul minim de competență la matematică

Problemele sunt vizibile și în rezultatele elevilor. Potrivit datelor PISA prezentate, 52% dintre elevii români în vârstă de 15 ani au obținut rezultate sub nivelul minim de competență la matematică. Procentul a crescut cu trei puncte față de PISA 2022, când era de 49%.

La citire, 48% dintre elevi nu ating pragul minim, față de 42% la ediția precedentă. La științe, procentul ajunge la 46%.

Diferențele față de mediile OCDE sunt importante. La nivelul organizației, ponderea elevilor aflați sub pragul minim este de 35% la matematică, 31% la citire și 26% la științe.

Evaluarea PISA 2025 a inclus pentru prima dată și capacitatea elevilor de a rezolva probleme folosind instrumente digitale de calcul. În România, 57% dintre elevi nu ating nivelul minim de competență la această categorie, comparativ cu media OCDE de 36%.

Diferențe uriașe între școlile din mediul rural și cele din orașe

Situația este și mai dificilă în mediul rural. Un raport al OCDE privind reforma învățământului preuniversitar din România arată că 84% dintre elevii din mediul rural au rezultate sub nivelul minim de competență la matematică. În mediul urban, procentul este de 34%.

Școlile rurale întâmpină și dificultăți mai mari în recrutarea și păstrarea cadrelor didactice bine pregătite. Ponderea profesorilor care au cel puțin studii de masterat este, de asemenea, mai redusă decât în școlile din mediul urban.

Problemele apar într-un moment în care numărul cadrelor didactice necalificate este în creștere. Anul școlar 2026-2027 a început cu peste 6.300 de profesori necalificați, potrivit Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI). În anul anterior erau aproximativ 5.000.

Evoluția este una de durată. Datele Ministerului Educației și Cercetării indică 2.850 de cadre necalificate în anul școlar 2011-2012 și peste 5.100 în 2023-2024.

ASE promovează un MBA dedicat profesioniștilor din educație

În acest context, Academia de Studii Economice din București, prin Bucharest Business School (BBS), anunță ultimele zile de înscriere la Education MBA, un program destinat profesioniștilor care lucrează în educație.

Programul se adresează profesorilor, directorilor de școli, inspectorilor, formatorilor și specialiștilor în politici educaționale, dar și reprezentanților companiilor și organizațiilor non-profit care dezvoltă proiecte în domeniu.

„Avem nevoie de cadre didactice care învață continuu, își actualizează competențele și au curajul de a aduce noi perspective în sala de clasă. Educația se schimbă atunci când oamenii din interiorul ei aleg să se schimbe și să evolueze”, afirmă Madlena Nen, Director de Program Education MBA, Bucharest Business School.

Programul durează doi ani și combină cursurile fizice cu cele online

Education MBA, denumit Economics of Education and Leadership, se desfășoară pe parcursul a doi ani și are un format hibrid. Aproximativ 70% dintre activități au loc față în față, iar 30% se desfășoară online.

Întâlnirile fizice sunt concentrate în weekend, astfel încât programul să poată fi urmat de persoane care își continuă activitatea profesională.

Curriculumul include leadership educațional, management organizațional, economia educației, politici publice, dezvoltare organizațională și managementul schimbării. La cursuri participă și invitați din mediul privat și din organizații internaționale, cu scopul de a conecta pregătirea academică de experiența practică din organizații.