Bugetul UE pentru 2028-2034 provoacă o dispută majoră. Siegfried Mureșan avertizează că Parlamentul European nu va accepta tăieri pentru agricultură și coeziune

Europarlamentarul Siegfried Mureșan, co-raportor al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, a prezentat cifre privind raportul de forțe dintre guvernele celor 27 de state membre și Parlamentul European. El avertizează că liderii europeni nu pot considera garantat votul eurodeputaților atunci când negociază viitorul buget al Uniunii.

Siegfried Mureșan anunță că Parlamentul European poate respinge bugetul UE

Potrivit datelor prezentate de Mureșan, toate partidele aflate la guvernare în cele 27 de state membre dețin împreună doar 270 de eurodeputați. Pentru obținerea majorității absolute în Parlamentul European sunt necesare 361 de voturi.

Raportul de forțe este și mai diferit dacă sunt luate în calcul strict partidele din care provin cei 27 de șefi de stat și de guvern. Acestea controlează direct aproximativ 180 de eurodeputați.

Mureșan susține astfel că liderii europeni nu pot presupune că o poziție asupra bugetului convenită în Consiliul European va fi aprobată automat de Parlamentul European. Sprijinul necesar trebuie obținut separat în Parlament.

Mesajul europarlamentarului vine în contextul confruntării privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. Germania și alte cinci state contributoare nete au cerut reduceri de sute de miliarde de euro față de propunerea Comisiei Europene.

„Toate partidele aflate la guvernare în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene dețin în Parlamentul European doar 270 de europarlamentari. Majoritatea absolută pentru a adopta bugetul Uniunii Europene este 361 de voturi”, a declarat Siegfried Mureșan.

Parlamentul European poate respinge bugetul dacă agricultura și coeziunea sunt afectate

Siegfried Mureșan a fost întrebat dacă Parlamentul European ar putea respinge viitorul buget în cazul în care fondurile destinate politicii de coeziune și agriculturii vor fi reduse.

Răspunsul său a fost afirmativ, iar europarlamentarul a precizat că Parlamentul European nu va vota un buget în care fondurile destinate fermierilor și politicii de coeziune sunt insuficiente.

Mureșan a explicat că Parlamentul European consideră propunerea Comisiei Europene doar o bază minimă de discuție, iar în anumite domenii chiar insuficientă.

Poziția oficială adoptată de Parlamentul European solicită o majorare de aproximativ 10% față de propunerea Comisiei pentru finanțarea politicilor europene. Parlamentul a adoptat această poziție în aprilie 2026 cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 de abțineri.

„Dacă șefii de stat și de guvern consideră că, la momentul la care ei agrează o poziție pe bugetul Uniunii Europene, aceasta va fi adoptată imediat de Parlamentul European, greșesc. Sprijinul Parlamentului European se poate obține doar în Parlamentul European”, a mai spus Mureșan.

Miza bugetului european ajunge la aproape 2.000 de miliarde de euro

Pentru perioada 2028-2034, Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro. Suma reprezintă echivalentul a 1,26% din venitul național brut al Uniunii Europene. În această valoare este inclusă însă și rambursarea datoriei contractate prin programul NextGenerationEU.

Dacă sunt analizate doar cheltuielile propriu-zise aferente cadrului financiar, propunerea Comisiei reprezintă aproximativ 1,15% din venitul național brut al UE. În actualul exercițiu financiar, proporția este de circa 1,14%.

Argumentul Parlamentului European este că, raportat la dimensiunea economiei europene, bugetul destinat politicilor europene este practic înghețat, deși Uniunea trebuie să finanțeze simultan domenii precum apărarea, competitivitatea, agricultura și politica de coeziune, dar și noile provocări geopolitice.

Parlamentul European solicită un buget echivalent cu 1,27% din venitul național brut al UE pentru politicile europene. La această sumă s-ar adăuga aproximativ 0,11% din VNB pentru rambursarea datoriei NextGenerationEU.

În total, solicitarea Parlamentului ar ajunge astfel la aproximativ 1,38% din venitul național brut al Uniunii Europene.

Germania și alte cinci state cer reducerea bugetului

Negocierile au devenit mai dificile după ce șase contributori neți, respectiv Germania, Austria, Olanda, Suedia, Finlanda și Danemarca, au solicitat reduceri semnificative față de propunerea Comisiei Europene.

Germania a susținut inclusiv reduceri de ordinul sutelor de miliarde de euro. Argumentul este că majorarea nominală a bugetului este dificil de susținut în contextul presiunilor existente asupra finanțelor publice naționale.

Siegfried Mureșan respinge această abordare și consideră că o reducere a bugetului Uniunii Europene ar slăbi Europa.

În opinia sa, diminuarea fondurilor europene nu elimină nevoile de investiții. Costurile sunt doar transferate către bugetele naționale, unde rezolvarea acelorași probleme ar putea deveni mai scumpă.

„Orice încercare de tăiere a bugetului Uniunii Europene ar fi o greșeală, ar lăsa Europa mai slabă”, a declarat europarlamentarul.

Mureșan propune taxarea marilor companii în locul reducerii banilor pentru fermieri

Europarlamentarul consideră că Uniunea Europeană are nevoie de noi surse proprii de venit pentru a evita fie o creștere puternică a contribuțiilor statelor membre, fie reducerea cheltuielilor.

În această logică, dacă UE trebuie să aleagă între diminuarea fondurilor pentru fermieri, infrastructură și apărare și taxarea marilor companii tehnologice care beneficiază de acces la piața unică europeană, Mureșan susține a doua variantă.

În acest context, europarlamentarul i-a nominalizat pe Elon Musk, Jeff Bezos și Mark Zuckerberg și a susținut că marile companii globale ar trebui să contribuie pentru accesul la o piață de aproximativ 450 de milioane de consumatori.

Comisia Europeană a propus, la rândul său, cinci noi categorii de resurse proprii pentru bugetul Uniunii. Printre acestea se află veniturile din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, mecanismul de ajustare la frontieră a carbonului, deșeurile electronice, accizele pe tutun și o contribuție a companiilor mari care operează pe piața unică.

Comisia estimează că aceste surse ar putea genera aproximativ 58 de miliarde de euro anual. Introducerea lor ar avea și rolul de a reduce presiunea asupra contribuțiilor naționale.

Mureșan estimează că reuniunea Consiliului European din octombrie va conduce la concluzia că Uniunea Europeană are nevoie de noi surse proprii de venit.

Negocierile pentru bugetul 2028-2034 intră în faza decisivă

Adoptarea viitorului cadru financiar multianual presupune mai întâi unanimitatea statelor membre în Consiliul UE și, ulterior, acordul Parlamentului European.

Prin urmare, faptul că guvernele statelor membre ajung la un compromis nu garantează automat aprobarea bugetului de către Parlamentul European. Cifrele prezentate de Siegfried Mureșan arată că partidele aflate la guvernare în cele 27 de state au împreună 270 de eurodeputați, sub pragul de 361 de voturi necesar pentru majoritatea absolută.

Consiliul UE consideră necesară ajungerea la un acord politic până la sfârșitul anului 2026. Acest calendar ar permite finalizarea în 2027 a legislației aferente programelor europene și intrarea în vigoare a noului buget la 1 ianuarie 2028.