„Piața neagră” a meditațiilor ascunde o sumă uriașă. Semnal neașteptat de la ANAF pentru profesori

După câțiva ani în care numărul profesorilor care declarau venituri obținute din meditații a crescut constant, 2025 a adus o scădere. Doar aproximativ 12.500 de cadre didactice, dintr-un total de 250.000, au declarat și au plătit impozit pentru banii obținuți din pregătirea elevilor în regim privat.

Câți bani se fac, de fapt, din meditații? Diferența dintre ce se declară și estimările specialiștilor

Datele indică o diferență importantă între veniturile declarate și dimensiunea estimată a pieței meditațiilor. Statul român a identificat venituri de aproximativ 370 de milioane de lei provenite din ședințele private plătite de părinți, însă specialiștii consultați susțin că piața nedeclarată ar putea fi de cel puțin patru ori mai mare.

Interesul pentru meditații este vizibil și în mediul online, unde, încă din primele zile ale noului an școlar, au crescut căutările și ofertele pentru pregătire suplimentară. Pentru elevii din clasele terminale, în special pentru cei din mediul urban, ședințele de pregătire au devenit o activitate care începe încă din luna septembrie.

Unii elevi pleacă direct de la școală către locuințele profesorilor care oferă meditații. În același timp, vârsta la care copiii încep pregătirea suplimentară a scăzut în ultimii ani, ajungând până la 7 ani, adică nivelul clasei întâi, potrivit celor relatate de ProTV.

Cât costă o oră de meditații

Prețurile diferă în funcție de localitate, formatul ședinței și modul în care este organizată pregătirea. O oră de meditații poate costa aproximativ 50 de lei, în special în mediul rural sau atunci când ședințele sunt organizate online, în timp ce pregătirea individuală, desfășurată într-un centru și cu factură, poate ajunge la 200 de lei.

Mii de profesori își caută clienți pe internet sau răspund anunțurilor publicate de centrele educaționale. În multe situații, aceste centre nu le solicită profesorilor să aibă PFA, astfel că obligația de a declara veniturile revine persoanei care oferă meditațiile.

Profesorii care obțin astfel de venituri trebuie să depună individual la ANAF Declarația Unică și să achite impozitul de 10%. În 2025, însă, numărul declarațiilor unice pentru veniturile obținute din meditații a fost mai mic decât în anul precedent.

Potrivit informațiilor prezentate de Știrile Pro TV, ANAF a primit anul trecut cu 300 de declarații unice mai puține pentru veniturile provenite din meditații comparativ cu 2024. Scăderea apare într-un moment în care cererea pentru pregătirea suplimentară rămâne ridicată, iar piața este estimată de specialiști ca fiind mult mai mare decât cea reflectată de veniturile raportate oficial.

Estimările privind piața nedeclarată

Consultanții din domeniul educației consideră că o parte dintre profesorii care lucrează în sistemul public urmăresc să obțină venituri suplimentare din meditații, fără să declare aceste sume și fără să achite impozitele aferente. Aceștia leagă situația și de măsurile de austeritate adoptate cu un an înainte.

Estimările privind dimensiunea pieței neimpozitate pornesc de la numărul elevilor care apelează la pregătire suplimentară și de la tarifele practicate pentru aceste servicii. Marian Staș, expert în educație, a făcut o estimare pornind de la numărul copiilor care se pregătesc suplimentar în anii de studiu cu examene importante.

„Dintr-o cohortă de 150.000 de copii, să zicem că 75.000, jumătate, se pregătesc în clasa a 7-a, și să zicem 3/4 se pregătesc în clasa a 8-a, la fel și pentru a 11-a, a 12-a. Asta se duce ușor la 1,2 – 1,3 miliarde de euro într-un an. E mult, mult mai mare piața meditațiilor din România”, a declarat Marian Staș, expert în educație.

Estimarea citată indică o valoare mult peste veniturile pentru care statul a primit declarații fiscale. Diferența dintre sumele declarate și dimensiunea estimată a pieței stă la baza discuțiilor despre veniturile care nu ajung să fie raportate autorităților fiscale.

În paralel, regulile privind relația dintre profesori și propriii elevi urmează să fie asumate prin declarații de integritate. Până la finalul anului, toți profesorii trebuie să semneze un astfel de document prin care declară că nu oferă meditații propriilor elevi de la clasă, pentru a nu exista favoritisme.