Școala românească nu mai ține pasul cu piața muncii. Aproape 47% spun că sistemul public a mers înapoi

Aproape jumătate dintre românii chestionați consideră că educația publică s-a deteriorat în ultimii patru ani, iar 50% spun că ar pleca din România dacă ar avea ocazia, cel puțin temporar. Nemulțumirile se extind și asupra funcționării democrației și pregătirii instituțiilor pentru atacuri cibernetice, însă susținerea pentru apartenența României la Uniunea Europeană rămâne ridicată, potrivit unui studiu realizat de Centrul de Formare APSAP.

Aproape 47% dintre respondenți spun că educația publică s-a deteriorat

Studiul arată că 46,7% dintre respondenți consideră că educația publică s-a deteriorat ușor sau semnificativ în ultimii patru ani. Alți 26,5% cred că situația a rămas neschimbată, iar 26,8% observă o îmbunătățire.

Percepțiile diferă în funcție de vârstă. În grupa 18-25 de ani, 32,1% văd un declin al educației, 31,8% consideră că situația s-a îmbunătățit, iar 36,2% nu observă schimbări. În grupa de vârstă 50-55 de ani, ponderea celor care văd o deteriorare ajunge la 54,5%.

Principala problemă identificată este lipsa unei programe actualizate și relevante pentru piața muncii, indicată de 36,5% dintre respondenți. Reformele clare sunt menționate de 12,9%, iar pregătirea profesorilor de 12,8%.

„Educația nu se prăbușește într-o zi. Se uzează lent, prin programe rămase în urmă, profesori lăsați singuri și absolvenți care descoperă că diploma nu ține loc de competență. Când relevanța dispare, piața muncii trimite nota de plată”, afirmă Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP.

Formarea profesională este obligatorie prin lege, dar studiul semnalează lipsa unor sancțiuni distincte

Analiza APSAP atrage atenția și asupra formării profesionale continue a angajaților. Potrivit informațiilor prezentate de organizație, Codul muncii obligă angajatorii să asigure participarea salariaților la programe de formare profesională cel puțin o dată la doi ani în cazul celor cu minimum 21 de angajați și cel puțin o dată la trei ani pentru cei cu mai puțin de 21 de salariați.

APSAP susține însă că lista contravențiilor din Codul muncii nu stabilește o amendă distinctă pentru încălcarea acestei obligații.

„Avem un drept fără sancțiune, adică un drept decorativ. Avem amenzi pentru orice, până și pentru cum utilizezi apa de ploaie, dar când e vorba de educație și formare profesională, deși este un titlu de sine stătător în Codul muncii din 2003, niciun Parlament și niciun Ministru al Muncii nu s-a îngrijit că nu există nicio sancțiune”, susține Fârșirotu, care consideră că problema ar putea fi rezolvată prin modificarea legislației și printr-o verificare mai eficientă a respectării obligațiilor privind pregătirea profesională.

50% dintre respondenți spun că ar pleca din România dacă ar avea ocazia

Nemulțumirile apar și atunci când participanții sunt întrebați despre perspectiva de a rămâne în țară. Exact 50% dintre respondenți afirmă că ar pleca din România dacă ar avea ocazia, fie fără ezitare, fie temporar. În grupa de vârstă 18-25 de ani, procentul crește la 57,1%.

Doar 3% spun că nu ar pleca deoarece sunt complet mulțumiți de viața din România.

În același timp, susținerea pentru apartenența la Uniunea Europeană este foarte ridicată. Aproximativ 81,1% consideră că România trebuie să rămână în UE, 4,8% susțin ieșirea, iar 14,1% nu au o opinie clară.

Peste jumătate dintre cei chestionați văd un declin al democrației

Studiul indică și o percepție negativă asupra funcționării sistemului democratic. Aproximativ 51,4% dintre participanți consideră că democrația este într-un declin vizibil, că România se îndreaptă spre autoritarism sau că democrația este deja doar aparentă.

Alți 39,9% consideră că sistemul democratic funcționează, dar are probleme semnificative. Numai 8,7% spun că acesta funcționează bine și respectă principiile democratice.

Participarea civică este însă redusă. Aproximativ 54,5% se implică rar sau niciodată în proteste, petiții sau dezbateri publice. Alți 32,9% participă ocazional și numai 12,6% fac acest lucru destul de des sau foarte des.

58% cred că instituțiile statului nu sunt pregătite pentru atacuri cibernetice

O altă vulnerabilitate indicată de cercetare privește securitatea cibernetică. Aproximativ 58% dintre respondenți consideră instituțiile publice nepregătite pentru asemenea atacuri.

Alți 30,2% le consideră moderat pregătite, 9,9% nu știu, iar numai 1,8% cred că instituțiile sunt foarte bine pregătite.

Percepția este prezentă inclusiv în rândul angajaților statului. Aproximativ 49,7% dintre respondenții care lucrează în sectorul public consideră propriile instituții nepregătite.

În același timp, 57,3% dintre participanți consideră România destul de nepregătită sau complet nepregătită pentru gestionarea unui conflict militar în regiune.

Studiul Centrului de Formare APSAP a fost realizat în perioada 19 martie 2025 – 12 august 2026, printr-un chestionar online administrat participanților la cursurile fundației. Cercetarea a inclus 3.591 de respondenți din toate regiunile țării, de la studenți și persoane aflate la început de carieră până la profesioniști cu experiență din companii și organizații.