Investițiile străine s-au prăbușit în România. BNR explică ce a dus la scăderea de 82%

Investițiile străine directe au coborât puternic în România în primele șase luni din 2026, ajungând la numai 669 de milioane de euro, față de 3,72 miliarde de euro în perioada similară din 2025. Datele Băncii Naționale a României indică astfel o scădere de aproximativ 82%. Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, explică evoluția prin distribuirea dividendelor, diminuarea profitabilității operaționale și o conjunctură specifică perioadei analizate.

Investițiile străine au scăzut cu aproximativ 82% în primul semestru din 2026

Investițiile străine au înregistrat o contracție accentuată în prima jumătate a acestui an, iar Leonardo Badea indică trei factori principali care au influențat rezultatul: politica de distribuire a dividendelor, profitabilitatea mai redusă a companiilor pe fondul încetinirii economiei și o serie de circumstanțe specifice.

„Nivelul semnificativ mai redus al ISD din semestrul I 2026 comparativ cu perioada corespunzătoare a anului anterior are trei explicații principale: prima este legată de distribuția dividendelor, iar efectele sale se vor corecta cel puțin parțial în a doua parte a anului, a doua ține de reducerea profitabilității operaționale (corelată cu încetinirea economiei), iar cea de-a treia este asociată unei conjuncturi specifice”, a explicat Leonardo Badea, într-un articol transmis marți Agerpres.

Investițiile străine directe și fondurile europene au un rol important în finanțarea deficitului de cont curent, deoarece aceste fluxuri nu presupun contractarea unor împrumuturi suplimentare. Reducerea ISD modifică însă structura finanțării, o parte mai mare urmând să provină din instrumente care generează datorie externă.

„Ca urmare a evoluțiilor descrise mai sus, pentru moment, componenta care nu generează datorie se restrânge, iar finanțarea se deplasează către instrumente ce vor conduce la o creștere a datoriei externe”, a precizat Leonardo Badea.

Distribuirea dividendelor a influențat puternic nivelul investițiilor

Deciziile companiilor privind utilizarea profitului, inclusiv proporția distribuită acționarilor și partea păstrată pentru reinvestire, depind inclusiv de perspectivele economice și de gradul de predictibilitate oferit de mediul de afaceri.

„Din această perspectivă, evoluția consemnată în primul semestru transmite un semnal care nu poate fi ignorat”, consideră Leonardo Badea.

Prim-viceguvernatorul BNR apreciază că schimbarea acestei tendințe presupune creșterea predictibilității politicilor publice și stabilirea din timp a unor repere clare pentru mediul economic.

„Pentru a inversa această tendință şi a consolida credibilitatea în fața partenerilor internaționali, în opinia mea este necesar ca politicile guvernamentale să ofere repere certe, iar o măsură primordială este finalizarea şi asumarea timpurie a bugetului pentru anul viitor”, recomandă prim-viceguvernatorul BNR.

Profiturile reinvestite au înregistrat un sold negativ de 1,124 miliarde de euro

Cea mai importantă componentă care a tras în jos investițiile străine directe în perioada analizată a fost reprezentată de profiturile reinvestite. Potrivit datelor prezentate de Leonardo Badea, acestea au ajuns la un sold negativ de 1,124 miliarde de euro.

Profiturile reinvestite reflectă diferența dintre câștigurile realizate de companiile cu capital străin și dividendele distribuite către acționari. Atunci când indicatorul devine negativ, valoarea dividendelor repartizate depășește profitul obținut în perioada pentru care sunt raportate datele.

„O astfel de situație survine, de regulă, atunci când se distribuie un volum ridicat de dividende (din profiturile aferente perioadelor anterioare) iar profitabilitatea curentă se reduce (ceea ce este explicabil în contextul încetinirii economiei, al riscurilor în creștere şi al nivelului sporit de incertitudine)”, a explicat reprezentantul BNR.

Repartizarea profiturilor aferente anului anterior se realizează în mod obișnuit în prima parte a anului, până cel târziu în luna iunie. Din acest motiv, o parte a deteriorării indicatorului din primul semestru poate fi asociată unui efect sezonier, care s-ar putea corecta parțial în următoarele luni.

Scăderea profiturilor reinvestite este mai accentuată decât în anii precedenți

Profiturile reinvestite au înregistrat valori negative în trimestrul al doilea al fiecăruia dintre ultimii trei ani, însă amploarea din 2026 este considerabil mai mare. În 2024, soldul a fost de minus 723 de milioane de euro, iar în 2025 s-a situat la minus 390 de milioane de euro.

Diferența înregistrată în acest an indică, potrivit prim-viceguvernatorului BNR, că evoluția nu poate fi pusă exclusiv pe seama calendarului distribuirii dividendelor.

„Valoarea din 2026 este însă cu aproximativ 55 la sută mai amplă decât cea din 2024, iar această diferență sugerează o reducere efectivă a profitabilității operaționale a companiilor cu capital străin, şi nu doar un efect de calendar”, a arătat prim-viceguvernatorul BNR.

Datele referitoare la profiturile companiilor sunt deocamdată provizorii și provin din estimările acestora, ceea ce înseamnă că valorile pot fi revizuite ulterior.

Fluxul investițiilor nerezidenților a devenit negativ în trimestrul al doilea

Diferența dintre investițiile străine directe atrase în primul semestru din 2026 și cele înregistrate în aceeași perioadă din 2025 este de aproximativ 3,05 miliarde de euro, potrivit datelor BNR.

Din acest decalaj, aproximativ 1,2 miliarde de euro sunt asociate profiturilor reinvestite, alte 750 de milioane de euro provin din participațiile la capital, iar aproximativ 1,1 miliarde de euro sunt legate de creditele intra-grup.

Cea mai puternică deteriorare s-a produs în trimestrul al doilea din 2026. Fluxul total al investițiilor realizate de nerezidenți a ajuns în această perioadă la minus 521 de milioane de euro, reprezentând cel mai redus nivel trimestrial consemnat din 2013 până în prezent.

În acest context, Leonardo Badea atrage atenția și asupra rolului fondurilor europene, în special al granturilor, care permit finanțarea dezechilibrului extern fără acumularea unor datorii suplimentare.

„Granturile europene au devenit pentru România una dintre sursele consistente de capital extern ce nu generează datorie, într-un context în care cealaltă sursă tradițională (investiţiile străine directe – ISD) s-a comprimat semnificativ în perioada curentă. Maximizarea gradului de absorbție a acestora rămâne un obiectiv național prioritar”, arată acesta.

Rolul investițiilor străine directe nu se limitează însă la finanțarea deficitului de cont curent. Aceste fluxuri facilitează transferul de tehnologie și know-how și sprijină integrarea companiilor din România în lanțurile internaționale de valoare.

O tranzacție importantă din retail a influențat participațiile la capital

Participațiile la capital au avut, la rândul lor, o contribuție negativă la evoluția investițiilor străine directe, deși impactul acestei componente a fost considerabil mai mic decât cel generat de profiturile reinvestite.

„Specific pentru perioada menționată, nivelul negativ al participațiilor la capital se poate explica, printre altele, prin corelare cu tranzacția importantă asociată vânzării unui lanț important de magazine de retail, de la o entitate nerezidentă către una rezidentă”, a precizat Leonardo Badea.

Atragerea investițiilor depinde și de încrederea companiilor într-un mediu favorabil desfășurării afacerilor, atât pe plan intern, cât și internațional. În perioade caracterizate de incertitudine ridicată, investitorii pot decide să amâne proiecte sau operațiuni planificate.

„Capitalul acumulat poate avea rol de amortizor vis a vis de unele riscuri specifice investiţiilor, însă, în perioade caracterizate de un nivel semnificativ de ambiguitate, investitorii pot amâna unele decizii, ce în final determină unele externalități negative asupra mediului macro-financiar”, a mai spus reprezentantul BNR.