UE pregătește o lovitură pentru fumători. Țigările și produsele cu nicotină ar putea deveni mult mai scumpe

Uniunea Europeană pregătește cea mai amplă modificare din ultimul deceniu a sistemului de taxare aplicat tutunului și produselor cu nicotină. Propunerea Comisiei Europene prevede accize minime mai mari pentru țigări și introduce, pentru prima dată la nivelul UE, praguri fiscale pentru țigările electronice, tutunul încălzit și plicurile cu nicotină. Dosarul se află în continuare în negocieri în Consiliul Uniunii Europene, după ce Parlamentul European nu a adoptat o poziție comună în iunie 2026. Pentru ca noile reguli fiscale să intre în vigoare este necesar acordul unanim al celor 27 de state membre.

UE pregătește taxe mai mari după ce vechile reguli nu au ținut pasul cu noile produse

UE pregătește taxe mai mari pentru tutun și produsele cu nicotină într-un moment în care Comisia Europeană consideră că actualul cadru legislativ nu mai reflectă transformările produse pe piață. Evaluarea politicilor europene de control al tutunului arată că normele existente au contribuit la reducerea consumului de țigări convenționale, dar nu acoperă suficient dezvoltarea noilor produse și extinderea promovării acestora în mediul digital.

Din acest motiv, Comisia a propus revizuirea Directivei privind impozitarea tutunului, cunoscută drept TTD. Obiectivul este actualizarea regimului fiscal și reducerea consumului de tutun și nicotină. Procesul legislativ nu este însă finalizat. După votul din Parlamentul European din iunie 2026, negocierile continuă în Consiliul UE, unde legislația fiscală necesită unanimitatea statelor membre, potrivit Euronews.

Datele prezentate la nivel european indică faptul că aproximativ unul din patru europeni fumează sau utilizează în mod regulat produse din tutun. Situația este urmărită cu atenție în special în cazul minorilor, în condițiile în care peste 11% dintre adolescenții cu vârste între 13 și 15 ani folosesc tutun sau alternative cu nicotină, inclusiv țigări electronice.

„UE continuă să înregistreze anual aproximativ 700.000 de decese legate de tutun. Acesta rămâne una dintre principalele cauze evitabile de cancer și boli cardiovasculare. Din perspectiva sănătății publice, taxele mai mici subvenționează efectiv consumul unui produs care ucide până la jumătate dintre consumatorii pe termen lung atunci când este utilizat conform destinației”, a declarat pentru sursa citată profesorul Martin McKee, consilier strategic la Asociația Europeană pentru Sănătate Publică.

În UE se vând anual aproximativ 300 de miliarde de țigări

Dimensiunea pieței europene explică impactul economic pe care îl poate avea orice modificare a fiscalității. În Uniunea Europeană sunt comercializate anual aproximativ 300 de miliarde de țigări, iar 24% dintre europeni fumează, procentul fiind mai ridicat în rândul bărbaților. Fabricile europene produc, la rândul lor, peste 220 de miliarde de țigări anual.

Diferențele dintre state sunt considerabile. Datele Eurostat citate arată că ponderea fumătorilor variază de la aproximativ 8% în Suedia la 37% în Bulgaria. În cazul bărbaților, nivelurile ajung la 49% în Bulgaria și 48% în Letonia, în timp ce în Suedia procentul este sub 10%.

În rândul femeilor, Grecia înregistrează cea mai ridicată rată menționată, de 32%, iar Suedia se situează la 8%. Europa de Sud și de Est continuă să înregistreze unele dintre cele mai ridicate niveluri de consum, Croația și Grecia depășind 35% la nivel general. În schimb, Țările de Jos și Danemarca au coborât la aproximativ 11%, respectiv 14%.

Costurile se reflectă și în sistemele publice de sănătate. Afecțiunile asociate expunerii cronice la tutun și nicotină generează internări pentru boli respiratorii, accidente vasculare cerebrale și cardiopatie ischemică. Tratarea pe termen lung a bolilor cardiovasculare și a bolii pulmonare obstructive cronice presupune cheltuieli estimate la aproximativ 25 de miliarde de euro anual din bugetele publice de sănătate.

„Chiar și o întârziere de câțiva ani în adoptarea măsurilor majore de combatere a tutunului se traduce, în timp, în milioane de fumători suplimentari, boli și decese care ar fi putut fi prevenite”, a avertizat McKee.

Țigările electronice și plicurile cu nicotină câștigă teren în rândul tinerilor

Schimbarea obiceiurilor de consum este una dintre principalele probleme pe care autoritățile europene încearcă să le acopere prin noile reglementări. Consumul de țigări tradiționale atinge nivelurile cele mai ridicate în grupa de vârstă 25-54 de ani, însă generațiile mai tinere se îndreaptă tot mai mult către produse alternative.

În această categorie intră țigările electronice, care încălzesc lichide ce pot conține nicotină și arome pentru a produce un aerosol inhalabil, precum și produsele din tutun încălzit. O altă categorie este reprezentată de plicurile cu nicotină, care permit administrarea orală a nicotinei fără să conțină frunze de tutun.

Aceste produse sunt în general considerate mai puțin nocive decât țigările convenționale, însă nu sunt lipsite de riscuri. Cercetările din domeniul sănătății au identificat în aerosoli substanțe potențial nocive, între care formaldehida, acetaldehida și acroleina. Nicotina produce dependență, iar specialiștii avertizează asupra riscurilor expunerii adolescenților, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea creierului și instalarea dependenței pe termen lung.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, 11,6% dintre adolescenții cu vârste între 13 și 15 ani din regiunea europeană utilizează astfel de produse.

„Marketingul și designul produselor sunt factori importanți. Printre caracteristicile comune se numără aromele atractive pentru tinerii consumatori, promovarea intensă pe rețelele sociale, asocierea cu un anumit stil de viață, afirmațiile că produsele sunt moderne, mai curate sau mai sigure, precum și designul discret, ușor de ascuns”, a declarat McKee.

UE urmărește ca ponderea fumătorilor să scadă sub 5% până în 2040

Politica europeană în domeniu urmărește obiectivul unei „generații fără tutun” până în 2040, ceea ce presupune reducerea ponderii fumătorilor la mai puțin de 5% din populație. Ținta face parte din Planul european de combatere a cancerului.

Uniunea Europeană nu poate însă introduce singură o interdicție generală a fumatului în toate statele membre, deoarece competențele în domeniul sănătății rămân în mare măsură la nivel național. Instituțiile europene pot interveni însă prin instrumentele fiscale și prin regulile privind comercializarea și promovarea produselor.

Directiva privind produsele din tutun din 2014 a introdus, printre altele, avertismente grafice care acoperă 65% din suprafața pachetelor și limita de 20 mg/ml pentru concentrația nicotinei din lichidele pentru țigări electronice. Directiva privind publicitatea la tutun din 2003 a restricționat publicitatea transfrontalieră pentru produsele din tutun, iar Directiva 2001/37/CE a eliminat termeni precum „light”, „mild” sau „cu conținut redus de gudron” și a consolidat avertismentele sanitare.

Evaluarea cadrului european arată că ponderea adulților fumători a scăzut de la 28% la 24%. În același timp, instituțiile europene consideră că vechile reguli nu au evoluat suficient de repede pentru a acoperi noile categorii de produse cu nicotină.

Acciza minimă pentru țigări ar putea crește puternic

Revizuirea Directivei privind impozitarea tutunului urmărește o creștere substanțială a nivelurilor minime de accizare aplicate în UE. Propunerea vizează inclusiv o majorare de 139% a accizei minime pentru țigările standard, măsură care s-ar reflecta în prețurile de vânzare dacă textul va fi aprobat în forma propusă.

Pentru prima dată, cadrul ar introduce și niveluri minime obligatorii de accizare pentru țigările electronice, tutunul încălzit și plicurile cu nicotină. Totodată, tutunul brut ar urma să fie inclus în sistemul electronic european de urmărire, măsură destinată combaterii pieței ilegale și a fraudei fiscale transfrontaliere.

Comisia Europeană a prezentat propunerea în iulie 2025. În iunie 2026, Parlamentul European a respins raportul consultativ referitor la dosar, după ce textul de compromis a fost modificat în timpul negocierilor și nu a obținut susținerea necesară.

În cazul legislației fiscale europene se aplică o procedură legislativă specială, iar avizul Parlamentului European are caracter consultativ. Negocierile pot continua, iar decizia aparține Consiliului UE și necesită unanimitatea celor 27 de state membre.

„Mulți oameni cred că Parlamentul European decide viitoarele cote ale accizelor. Nu este așa. Noi emitem un aviz care nu are caracter obligatoriu din punct de vedere juridic pentru Consiliu”, a declarat eurodeputatul Tomas Kubin din grupul „Patriots for Europe”, raportorul raportului.

Prin urmare, respingerea poziției Parlamentului nu a închis dosarul, iar propunerea continuă să fie analizată de statele membre în cadrul procedurii de consultare.

Belgia, Franța și Țările de Jos au introdus deja restricții suplimentare

În timp ce negocierile europene continuă, unele guverne au adoptat măsuri proprii împotriva produselor din tutun și cu nicotină. Aceste reguli naționale funcționează separat de revizuirea directivei fiscale aflate acum în discuție la nivelul UE.

Belgia a devenit prima țară din Uniunea Europeană care a interzis comercializarea țigărilor electronice de unică folosință. Franța a adoptat ulterior o măsură similară și a extins restricțiile privind fumatul în anumite spații publice, inclusiv în parcuri, pe plaje și în apropierea unităților de învățământ.

Țările de Jos au adoptat, la rândul lor, reguli stricte pentru aromele destinate țigărilor electronice, fiind permise doar cele cu profil de tutun. Autoritățile olandeze au lucrat, de asemenea, la măsuri pentru majorarea vârstei legale de cumpărare a produselor cu nicotină de la 18 la 21 de ani.

Noile taxe ar putea modifica prețurile și piața produselor cu nicotină

Adoptarea directivei revizuite ar produce efecte importante și asupra industriei tutunului, deoarece majorarea accizelor și extinderea lor către noile produse ar afecta structura actuală a pieței. Vânzările totale ale industriei sunt estimate la aproximativ 130 de miliarde de euro anual în Uniunea Europeană.

Mari producători precum Philip Morris International și British American Tobacco ar trebui să opereze într-un sistem în care produsele alternative ar fi supuse unor praguri fiscale minime comune. În acest scenariu, diferențele de taxare dintre țigările convenționale și noile produse cu nicotină ar fi reduse.

Includerea tutunului brut în sistemul electronic european de urmărire ar presupune, în același timp, controale suplimentare asupra lanțurilor de aprovizionare și noi obligații administrative pentru operatorii din industrie.

Pentru consumatori, efectele directe ar deveni vizibile în special prin prețuri și prin disponibilitatea anumitor produse cu nicotină, dacă toate cele 27 de state membre vor aproba forma finală a directivei.

Separat de reforma fiscală europeană, restricțiile privind fumatul și vapingul în spațiile publice continuă să fie extinse prin legislațiile naționale. Belgia, Franța și Țările de Jos se numără deja printre statele care au înăsprit regulile, în timp ce eventuala adoptare a noii TTD ar aduce un regim fiscal mai strict pentru țigări și mai multe categorii de produse cu nicotină în întreaga Uniune Europeană.