România poate beneficia de 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE. Cristian Popa explică impactul asupra economiei și apărării

Programul european SAFE pune la dispoziția României aproximativ 16,68 miliarde de euro pentru investiții în apărare și infrastructură. Cristian I. Popa, membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (BNR), a prezentat modul în care ar putea fi utilizate fondurile în perioada 2026-2030. Finanțarea vizează modernizarea armatei, dezvoltarea industriei naționale de apărare și construirea unor infrastructuri cu utilizare civilă și militară. Potrivit estimărilor prezentate de acesta, programul ar putea contribui și la creșterea economică a României.

Cristian Popa: Programul SAFE oferă României finanțare pentru modernizarea armatei în condiții avantajoase

Programul SAFE reprezintă, potrivit lui Cristian I. Popa, o oportunitate pentru România de a finanța investițiile necesare în apărare într-o perioadă în care războiul din Ucraina a schimbat prioritățile de securitate ale statelor europene, iar consolidarea fiscală limitează resursele disponibile la nivel național.

Membrul Consiliului de administrație al BNR a explicat, într-o postare pe LinkedIn, că necesitatea unei armate moderne trebuie analizată în raport cu riscurile de securitate și cu dificultățile finanțării unor investiții militare de amploare.

„Nu mulți și-ar fi imaginat, în urmă cu 5 – 10 ani, că în Europa siguranța va redeveni o nevoie de bază, alături de adăpost și mâncare. Iată că în prezent fix așa este. Necesitatea unei armate moderne este tot mai evidentă, în contextul unui război la graniță, însă finanțarea modernizării și înzestrării este dificilă într-o perioadă de consolidare fiscală și de spațiu bugetar limitat. Desigur, descurajarea războiului este costisitoare, însă războiul este incomparabil mai scump”, a scris Cristian Popa.

În prima jumătate a anului 2025, Comisia Europeană a propus mai multe măsuri destinate accelerării investițiilor în apărare și îmbunătățirii pregătirii militare a statelor membre.

Printre acestea se numără instrumentul SAFE, cu o valoare totală de 150 de miliarde de euro, prin intermediul căruia țările Uniunii Europene pot contracta împrumuturi pe termen lung, în condiții favorabile, pentru dezvoltarea capacităților militare și consolidarea industriei europene de apărare.

României îi revine o alocare de aproximativ 16,68 miliarde de euro, a doua ca mărime după cea destinată Poloniei. Suma echivalează cu aproximativ 4,4% din PIB-ul nominal al României pentru anul 2025.

Cristian Popa a precizat că finanțarea este rambursabilă, însă condițiile de creditare sunt mai avantajoase decât cele pe care statul român le-ar putea obține individual de pe piețele financiare.

„României îi revin aproximativ 16,68 miliarde euro, a doua cea mai mare alocare după Polonia. Suma reprezintă circa 4,4% din PIB-ul nominal al României din 2025. Nu este întâmplător că statele din Europa Centrală și de Est beneficiază de alocări importante, proximitatea față de războiul din Ucraina schimbând atât percepția asupra riscului, cât și urgența investițiilor.

SAFE vine ca o mănușă pentru România și din perspectiva finanțării. Nu vorbim despre bani nerambursabili, iar cheltuielile nu dispar din buget. Avantajul este însă că finanțarea este disponibilă în condiții mult mai favorabile decât cele pe care România le-ar putea obține singură pe piețe: maturitate de până la 45 de ani, 10 ani perioadă de grație și, potrivit condițiilor prezentate de MApN, o dobândă de maximum 3%.

Fondurile sunt disponibile pentru perioada 2026-2030, iar rambursarea va începe după o perioadă de grație de 10 ani. Obiectivul este modernizarea, extinderea și integrarea industriei românești de apărare în lanțurile europene de furnizare și producție”, a subliniat reprezentantul BNR.

Industria românească de apărare ar putea beneficia de transfer de tehnologie, producție locală și noi locuri de muncă

Unul dintre obiectivele economice asociate programului SAFE este implicarea companiilor românești în proiectele europene de apărare, astfel încât achizițiile militare să susțină și activitatea industrială din România.

Cristian Popa consideră că rezultatele economice vor depinde de capacitatea autorităților și a companiilor de a transforma contractele de achiziții în investiții productive, transfer de tehnologie, cercetare și locuri de muncă.

În acest context, oficialul BNR a abordat mecanismul de offset, prin care contractele de apărare pot fi asociate unor beneficii economice pentru statul cumpărător.

„S-a ridicat și problema ‘offset-ului’, mecanismul prin care statele încearcă să lege achizițiile de apărare de beneficii economice interne, precum transfer de tehnologie sau producție locală. Privind din perspectiva offset-ului, câștigul României va depinde de măsura în care contractele se transformă în fabrici, producție, componente, cercetare și locuri de muncă bine plătite în țară.

Când cineva îți este ostil, nu îl poți întâmpina cu flori. Iar dacă florile sunt tot ce ai pentru propria apărare, slăbiciunea ta devine o invitație. Tocmai de aceea, este mai bine să investești în descurajarea agresorului. Ideal ar fi să trăim într-o lume în care îți poți lăsa mașina descuiată oriunde, dar nu trăim în acea lume.

Dacă o încui, nu înseamnă că te aștepți să îți încerce ușa, ci că ești prudent și nu îți dorești surprize neplăcute. La fel, dacă investești în apărare nu înseamnă că îți dorești război, ci că vrei să-l descurajezi”, a punctat Cristian Popa.

Din fondurile SAFE, 4,2 miliarde de euro sunt destinate autostrăzilor Pașcani-Siret și Pașcani-Ungheni

Finanțarea europeană destinată României include, pe lângă achizițiile militare, investiții în infrastructura de transport care poate fi utilizată atât de populație și companii, cât și de forțele armate.

Potrivit datelor prezentate de Cristian Popa, componenta de infrastructură cu utilizare duală beneficiază de 4,2 miliarde de euro, reprezentând aproximativ un sfert din alocarea totală.

Fondurile sunt destinate finalizării tronsoanelor de autostradă Pașcani-Siret și Pașcani-Ungheni, investiții care ar urma să îmbunătățească legăturile rutiere ale Moldovei cu restul României și cu Republica Moldova.

„Armele sunt scumpe, însă libertatea nu are preț. Care este destinația banilor din SAFE? Miliardele din SAFE nu înseamnă doar arme, ci și infrastructură critică, mobilitate și capacitatea României de a funcționa în caz de război. Așa cum se poate observa din infografic, un euro din patru va finanța autostrăzi, nu armament.

Mai exact, componenta de infrastructură duală (4,2 miliarde EUR) acoperă finalizarea tronsoanelor Pașcani-Siret și Pașcani-Ungheni. Drumurile vor fi folosite zilnic de populație și de companii, dar pot servi, la nevoie, și mobilității militare. Este probabil investiția SAFE cu cel mai vizibil beneficiu civil: conectează mai bine Moldova atât de restul țării, cât și de granița cu Republica Moldova, reduce timpul și costurile de transport și poate face regiunea mai atractivă pentru investiții”, a explicat Popa.

Ministerul Apărării primește 9,5 miliarde de euro, iar Ministerul Afacerilor Interne 2,8 miliarde

Cea mai mare parte a finanțării SAFE pentru România este destinată achizițiilor Ministerului Apărării Naționale (MApN), care beneficiază de aproximativ 9,5 miliarde de euro, echivalentul a aproape 60% din alocarea totală.

Ministerului Afacerilor Interne (MAI) îi revin alte 2,8 miliarde de euro, potrivit repartizării prezentate de Cristian Popa.

În cadrul bugetului MApN, componenta terestră beneficiază de cea mai mare alocare, respectiv 4,4 miliarde de euro. Pentru componenta aeriană sunt prevăzute 2,9 miliarde de euro, în timp ce muniția și alte cheltuieli însumează 1,2 miliarde de euro.

Componenta maritimă beneficiază de aproximativ un miliard de euro.

Investițiile militare avute în vedere includ transportoare blindate, mașini de luptă ale infanteriei, elicoptere, sisteme de rachete și nave de patrulare.

Efectul programului SAFE asupra economiei ar putea ajunge la un punct procentual în 2030

Impactul economic al investițiilor finanțate prin SAFE ar urma să se manifeste treptat, pe măsură ce fondurile vor fi utilizate pentru achiziții militare, producție industrială și lucrări de infrastructură.

Cristian Popa a prezentat estimările realizate de colegii săi din BNR, potrivit cărora cheltuielile anuale ar putea crește de la aproximativ 1,5 miliarde de euro în 2026 la 5,3 miliarde de euro în 2030.

În cazul investițiilor în autostrăzi, aproximativ 75% din alocare ar urma să fie utilizată în ultimii doi ani ai perioadei analizate, respectiv 2029 și 2030.

Estimările indică un efect asupra creșterii economice anuale de aproximativ 0,3 puncte procentuale în 2027, care ar putea ajunge la un punct procentual în 2030.

„SAFE nu va veni însă ca un cec de 16,68 miliarde euro încasat într-o singură zi. Din estimările colegilor mei din BNR, cheltuielile ar putea crește gradual de la aproximativ 1,5 miliarde euro în 2026 la 5,3 miliarde euro în 2030. În cazul autostrăzilor, circa 75% din alocare s-ar concentra în 2029 și 2030. Acest profil explică și de ce efectul macroeconomic ar putea fi relativ modest la început, dar mult mai vizibil spre finalul deceniului.

Pe baza multiplicatorilor și a ipotezelor de lucru utilizate, impactul SAFE asupra creșterii economice anuale ar putea ajunge la circa 0,3 puncte procentuale în 2027 și la aproximativ un punct procentual în 2030. Cumulat, impactul estimat pentru perioada 2026-2030 este cuprins între 0,7 și 2,6 puncte procentuale. Diferența aparent mare dintre cele două valori depinde, în esență, de cât vom reuși să producem în țară și cât vom importa sub formă de echipamente, componente și tehnologii”, a arătat Cristian Popa.

Diferența dintre scenariile economice este determinată în principal de ponderea producției realizate în România în raport cu importurile de echipamente, componente și tehnologii.

Producția realizată în România va influența beneficiile economice ale investițiilor militare

Capacitatea industriei românești de a participa la fabricarea echipamentelor militare reprezintă un factor important în estimarea efectelor economice ale programului SAFE, potrivit analizei prezentate de membrul Consiliului de administrație al BNR.

Cristian Popa a menționat că există deja exemple de echipamente produse în România pentru dotarea forțelor armate, dar și posibilitatea ca anumite proiecte să presupună importul componentelor complexe și realizarea exclusiv a asamblării finale pe plan local.

În același timp, acesta a precizat că obiectivul principal al investițiilor în apărare rămâne reducerea riscurilor de securitate, iar efectele asupra produsului intern brut reprezintă un beneficiu economic suplimentar.

„Ar fi totuși greșit să judecăm programul SAFE exclusiv prin efectul asupra PIB, nu acesta este scopul lui principal. Așa cum o poliță de asigurare nu este cumpărată pentru randamentul pe care îl produce, ci pentru riscul pe care îl acoperă, la fel și principalul câștig al apărării este descurajarea unui potențial conflict.

Dar avem șansa, prin SAFE, să construim o economie mai bine conectată și o industrie mai puternică. Economiștii vorbesc adesea despre ‘dividendul păcii’. După încheierea Războiului Rece, omenirea a încasat acest dividend sub forma unui PIB mai mare și a unor cheltuieli militare mai mici. Până în 2022. În prezent dividendul păcii s-a diminuat semnificativ. Trebuie să acceptăm noua realitate și să ne adaptăm”, a mai scris Cristian I. Popa, CFA, membru al Consiliului de administrație al BNR.

Cristian Popa a precizat că opiniile exprimate în analiza publicată pe LinkedIn îi aparțin și nu reprezintă poziția oficială a Băncii Naționale a României.