Majorarea pensiilor ar putea fi blocată la acest prag. Economistul Adrian Negrescu avertizează: Rămâne un mare semn de întrebare

Pensionarii nu ar trebui să se aștepte la o indexare a pensiilor mai mare de 3%, iar o asemenea majorare nu este garantată, avertizează economistul Adrian Negrescu. Acesta susține că situația bugetară a României pune sub semnul întrebării finanțarea creșterii pensiilor, în condițiile în care Guvernul trebuie să găsească resurse importante pentru acoperirea cheltuielilor și a împrumuturilor. Estimarea economistului este însă mult sub procentul de aproximativ 7% despre care a vorbit ministrul Muncii, Florin Manole.

Adrian Negrescu estimează o indexare a pensiilor de cel mult 3%, dacă vor exista bani

Economistul Adrian Negrescu a declarat, la Antena 3 CNN, că posibilitatea indexării pensiilor depinde în primul rând de resursele financiare de care va dispune Guvernul. Deși consideră că o majorare a pensiilor ar fi necesară, acesta nu crede că bugetul va permite o creștere semnificativă.

„Da, aș vrea să văd o indexare a pensiilor. Dar nu vă așteptați la o indexare mai mare de 3%. Și asta, dacă sunt bani”, a declarat Adrian Negrescu.

Economistul a explicat că autoritățile trebuie să stabilească foarte clar care sunt cheltuielile prioritare, deoarece resursele disponibile sunt limitate.

În opinia sa, majorarea pensiilor ar putea fi finanțată dacă Guvernul ar decide să reducă alte categorii de cheltuieli și să direcționeze banii către pensionari.

„Dacă ei își prioritizează creșterea pensiilor ca principală cheltuială, da, se pot lua de la stadioane, de la cheltuieli cu bunuri și servicii și să dai, într-adevăr, pensionarilor. Dar trebuie să ai o politică pentru asta”, a explicat el.

Negrescu a atras atenția că plata pensiilor necesită deja transferuri importante de la bugetul de stat, deoarece contribuțiile sociale colectate nu sunt suficiente pentru acoperirea integrală a cheltuielilor.

„Noi deja luăm de la bugetul de stat 40 de miliarde de lei în fiecare an pentru a da la pensii. Din banii pe care ar trebui să îi cheltuim în alte scopuri, deja dăm foarte mulți bani pentru că nu ne ajung banii din contribuțiile sociale. Rămâne un mare semn de întrebare de unde luăm banii”, a declarat economistul.

Ministrul Muncii vorbește despre o indexare apropiată de 7%. Florin Manole spune că pensiile trebuie majorate conform legii

Estimarea prezentată de Adrian Negrescu diferă considerabil de declarațiile făcute de ministrul Muncii, Florin Manole. Acesta a afirmat luni, în emisiunea „Sinteza zilei”, că pensiile trebuie indexate conform prevederilor legale și că problemele legate de deficitul bugetar nu trebuie suportate de pensionari și de persoanele cu dizabilități.

Ministrul a precizat că, potrivit unei estimări informale a Casei de Pensii, procentul de indexare ar putea ajunge la 7,3%. Totuși, Florin Manole a subliniat că trebuie așteptate datele definitive de la sfârșitul anului pentru stabilirea procentului.

Întrebat dacă pensiile vor fi indexate cu 5% sau cu 7%, ministrul Muncii a răspuns: „Suntem mai aproape de 7%”.

Guvernul trebuie să împrumute cel puțin 15 miliarde de euro până la sfârșitul anului, susține economistul

Adrian Negrescu a avertizat că presiunile asupra bugetului sunt considerabile, iar Guvernul trebuie să identifice surse de finanțare pentru perioada următoare. Potrivit economistului, România are nevoie de împrumuturi de cel puțin 15 miliarde de euro până la finalul anului.

„E o provocare în perioada următoare pentru Guvern să facă rost de bani. Îi trebuie cel puțin 15 miliarde de euro să împrumute până la sfârșitul anului. Rămâne de văzut dacă va avea de unde, pentru că investitorii nu sunt chiar atât de convinși că România se află pe drumul cel bun, odată cu noul Guvern”, a spus Negrescu.

Acesta a susținut că România se împrumută în prezent cu aproximativ un miliard de euro pe săptămână și că noul Executiv trebuie să demonstreze că poate realiza reformele promise și își poate respecta angajamentele față de finanțatori.

Economistul s-a arătat rezervat și în privința măsurilor prevăzute în programul de guvernare.

„Programul de guvernare e o culegere de bune intenții, nimic altceva. Rămâne de văzut dacă se vor concretiza, mai ales din perspectiva financiară”, a declarat economistul.

El a afirmat că există semne de întrebare inclusiv în privința finanțării alocațiilor pentru copii și a facilităților destinate mediului de afaceri.

„Nu mai vorbesc despre facilitățile pentru economie, mediul de afaceri. Și acolo e vorba de bani care nu există”, a spus acesta.

Banii din PNRR ar putea influența deciziile bugetare. Negrescu avertizează asupra riscului unor cheltuieli limitate

O posibilă sursă de finanțare pentru perioada următoare o reprezintă fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Adrian Negrescu a explicat că o eventuală încasare a aproximativ 6,2 miliarde de euro ar putea permite Guvernului să discute măsuri suplimentare la o a doua rectificare bugetară.

„Dacă vin banii din PNRR, vreo 6,2 miliarde de euro, poate că vom vorbi la o a doua rectificare bugetară, pentru că special a fost concepută pentru noiembrie, când vom afla dacă Comisia Europeană ne dă drumul la bani sau nu”, a declarat economistul.

În cazul în care fondurile nu vor fi disponibile, acesta consideră că autoritățile ar putea fi nevoite să limiteze cheltuielile în funcție de veniturile efectiv încasate.

„Dacă nu, vom fi pe modul de avarie economic. Vom cheltui ce încasăm din taxe și impozite. Deci, foarte puțini”, a spus Negrescu.

Premierul Luca Niculescu nu a garantat indexarea pensiilor anul viitor

Incertitudinile privind indexarea pensiilor au fost alimentate și de declarațiile premierului Luca Niculescu, făcute după prima ședință a noului Guvern.

Șeful Executivului a afirmat că respectarea țintei de deficit bugetar rămâne o prioritate, în condițiile în care România a trecut „foarte la limită” de evaluările agențiilor de rating.

Premierul a evitat să își asume un angajament ferm privind indexarea pensiilor anul viitor.

De asemenea, acesta nu a garantat că Guvernul nu va introduce taxe noi, lăsând deschisă posibilitatea unor decizii fiscale suplimentare în funcție de evoluția situației bugetare.