România vrea mai multe contracte pentru firmele sale în Ucraina. Ce pregătește Ministerul Finanțelor

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat joi, 22 octombrie, că România vrea să participe la reconstrucția Ucrainei, estimată la aproape 600 de miliarde de dolari în următorii zece ani. Autoritățile urmăresc să sprijine companiile românești prin finanțări, garanții și proiecte comune în infrastructură, energie și transporturi.

România vrea să participe la reconstrucția Ucrainei prin investiții în infrastructură, energie și parteneriate economice

Reconstrucția Ucrainei va necesita investiții de aproape 600 de miliarde de dolari în următorii zece ani, iar România urmărește să participe la acest proces prin proiecte de infrastructură, energie și parteneriate economice. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat joi, la București, că autoritățile trebuie să dezvolte instrumente de finanțare mai flexibile și mai eficiente pentru companiile românești interesate de oportunitățile din regiune.

Oficialul a explicat că lucrările de reconstrucție au început deja, în pofida continuării atacurilor rusești, iar necesarul de investiții depășește refacerea infrastructurii distruse. Potrivit celei mai recente evaluări comune realizate de autoritățile ucrainene, Banca Mondială, Comisia Europeană și Organizația Națiunilor Unite, necesitățile de redresare și reconstrucție se ridică la aproape 600 de miliarde de dolari în următorul deceniu.

Alexandru Nazare a amintit că, în iunie, la Gdansk, au fost semnate 160 de acorduri în valoare de peste 10 miliarde de euro. Proiectele vizează inclusiv refacerea rețelelor electrice, a drumurilor, a podurilor și a locuințelor, în condițiile în care comunitățile afectate au nevoie de servicii esențiale, iar întreprinderile trebuie să își reia activitatea.

Ministrul a precizat că România rămâne angajată în susținerea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, precum și a parcursului său european. Potrivit acestuia, o Ucraină stabilă și prosperă, integrată în Uniunea Europeană, reprezintă un interes strategic direct pentru România.

Alexandru Nazare a identificat trei avantaje pe care România le poate valorifica în procesul de reconstrucție: poziția geografică și infrastructura de transport, resursele energetice și experiența companiilor românești în proiecte derulate conform standardelor Uniunii Europene.

Portul Constanța, porturile dunărene și punctele de trecere a frontierei pot contribui la transportul materialelor și echipamentelor necesare lucrărilor din Ucraina. Ministrul a arătat că aceste conexiuni au fost deja utilizate prin intermediul culoarelor de solidaritate, care au permis menținerea fluxurilor comerciale ale țării vecine.

Pentru a valorifica această experiență, autoritățile ar trebui să modernizeze punctele de trecere a frontierei, drumurile și legăturile feroviare și să îmbunătățească coordonarea dintre porturile de pe Dunărea de Jos. Aceste investiții ar putea crește capacitatea de transport dintre România și Ucraina, în special către regiunile sudice ale țării vecine.

În sectorul energetic, ministrul a menționat proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, unde prima producție de gaze este așteptată în 2027. Creșterea producției românești, combinată cu capacitățile de stocare ale Ucrainei, ar putea deschide noi oportunități de cooperare. Alte direcții de investiții vizează interconexiunile electrice și modernizarea rețelelor energetice.

Experiența companiilor românești reprezintă, în opinia lui Nazare, un avantaj important pentru dezvoltarea unor proiecte comune cu firmele ucrainene și cu parteneri din Republica Moldova. Companiile locale cunosc regiunea și au experiență în aplicarea standardelor europene, în achiziții publice și în implementarea proiectelor finanțate internațional.

Parteneriatele dintre firmele românești și cele ucrainene ar putea susține proiecte în construcții, logistică și energie, contribuind totodată la dezvoltarea capacităților economice locale.

„Reconstrucția Ucrainei este deja în desfășurare. La Gdansk, în luna iunie, au fost semnate 160 de acorduri, în valoare de peste 10 miliarde de euro. Rețelele electrice, drumurile, podurile și locuințele sunt reconstruite în timp ce atacurile rusești continuă. Cea mai recentă evaluare comună, elaborată de Guvernul Ucrainei, Banca Mondială, Comisia Europeană și Organizația Națiunilor Unite, estimează că necesitățile Ucrainei în materie de redresare și reconstrucție se ridică la aproape 600 de miliarde de dolari în următorul deceniu. În spatele acestei cifre se află comunități care au nevoie de servicii esențiale și întreprinderi care trebuie să își reia producția. România rămâne ferm angajată în susținerea suveranității Ucrainei, a integrității sale teritoriale și a viitorului său european. O Ucraină stabilă și prosperă, ancorată în Uniunea Europeană, reprezintă un interes strategic direct pentru România. Dorim să contribuim în calitate de partener pe termen lung prin proiecte care să creeze valoare de ambele părți ale frontierei.

Poziția geografică, frontiera comună, portul Constanța și porturile dunărene fac din România poarta naturală de acces către Ucraina, în special către regiunile sale sudice. Prin intermediul culoarelor de solidaritate, aceste conexiuni au contribuit la menținerea fluxurilor comerciale ale Ucrainei. Ar trebui să valorificăm această experiență prin modernizarea punctelor de trecere a frontierei, a drumurilor și a legăturilor feroviare, precum și printr-o coordonare mai strânsă între porturile de pe Dunărea de Jos.

Companiile românești cunosc regiunea și au experiență practică în aplicarea standardelor UE, în achizițiile publice și în derularea proiectelor finanțate la nivel internațional. Parteneriatele cu firmele ucrainene pot valorifica această experiență în domenii precum construcțiile, logistica și energia, contribuind, în același timp, la dezvoltarea capacităților locale”, a punctat Nazare.

Ministerul Finanțelor pregătește instrumente pentru susținerea exportatorilor

Accesul la finanțare și protecția împotriva riscurilor comerciale și politice reprezintă provocări pentru companiile interesate de contractele de reconstrucție. În acest context, Ministerul Finanțelor urmărește să valorifice instrumentele oferite de Exim Banca Românească, fondurile europene și cooperarea dintre instituțiile care sprijină extinderea afacerilor românești pe piețele externe.

Potrivit ministrului, pachetul de relansare economică adoptat în februarie anul trecut prevede o alocare de până la un miliard de lei, echivalentul a aproximativ 200 de milioane de euro, pentru perioada 2026–2029. Fondurile sunt destinate susținerii exporturilor, tranzacțiilor internaționale și investițiilor românești în străinătate.

Această sumă nu este rezervată exclusiv reconstrucției Ucrainei, ci face parte dintr-un mecanism mai larg de sprijinire a internaționalizării companiilor românești.

Nazare a explicat că Exim Banca Românească pune la dispoziția exportatorilor instrumente de asigurare a creditelor, garantare și contragarantare, care pot reduce riscul de neplată și pot facilita finanțarea contractelor de către bănci. În anumite condiții, investițiile în străinătate pot beneficia și de asigurări împotriva riscurilor politice.

Ministrul a amintit că există deja forme concrete de cooperare financiară cu Ucraina. În aprilie, Exim Banca Românească a semnat un memorandum cu banca ucraineană Privatbank, iar participarea instituției românești la Facilitatea de garantare a creditelor la export, în cadrul programului european InvestEU, permite acordarea de sprijin financiar exportatorilor.

Prin aceste mecanisme, companiile românești pot beneficia de protecție pentru contractele încheiate, în timp ce cumpărătorii ucraineni pot obține condiții de plată mai avantajoase.

De asemenea, Cadrul de investiții pentru Ucraina dispune de o capacitate totală de peste 9 miliarde de euro sub formă de garanții și granturi, cu obiectivul de a mobiliza investiții de până la 40 de miliarde de euro.

Alexandru Nazare a recomandat companiilor interesate să contacteze din timp instituțiile financiare și potențialii parteneri, astfel încât proiectele să beneficieze de soluții de finanțare încă din etapa de pregătire și să aibă o componentă comercială viabilă.

„Obiectivul este de a oferi companiilor noastre sprijinul financiar necesar pentru a concura pentru contracte de valoare mai mare și pentru a-și construi o prezență durabilă pe piețele externe.

În aprilie, Exim a semnat un memorandum cu banca ucraineană Privatbank. În cadrul InvestEU, exportatorii români beneficiază de protecție pentru contractele lor, iar cumpărătorii ucraineni pot obține condiții de plată mai avantajoase. Cadrul de investiții pentru Ucraina dispune de o capacitate totală de peste 9 miliarde de euro sub formă de garanții și granturi, cu obiectivul de a mobiliza investiții de până la 40 de miliarde de euro.

Sarcina noastră este să facem aceste instrumente financiare funcționale pentru companii, în parteneriat cu Ucraina și cu o gestionare responsabilă a resurselor publice. În acest fel, sprijinim redresarea Ucrainei și, în același timp, construim legături economice durabile în întreaga noastră regiune, iar acest lucru trebuie să corespundă unui nou nivel de ambiție al României în ceea ce privește internaționalizarea afacerilor românești”, a completat Nazare.

Alexandru Nazare cere instrumente de finanțare mai sofisticate pentru firmele românești

Ministrul Finanțelor consideră că România trebuie să își schimbe abordarea în ceea ce privește internaționalizarea afacerilor și să dezvolte instrumente mai eficiente pentru companiile interesate de piețele externe.

Alexandru Nazare a arătat că România se află într-o etapă diferită față de cea de la aderarea la Uniunea Europeană, din 2007, și că autoritățile trebuie să fie mai ambițioase în identificarea oportunităților de afaceri din regiune și din afara acesteia.

În opinia sa, instrumentele de sprijin trebuie să fie flexibile și finanțate predictibil, iar instituțiile responsabile trebuie să anticipeze oportunitățile înainte ca acestea să apară, pentru ca firmele românești să nu fie nevoite să recupereze decalajele față de concurență.

Nazare a susținut că Banca de Investiții și Dezvoltare și Exim Banca Românească trebuie să își diversifice oferta și să creeze instrumente financiare mai sofisticate, în permanentă legătură cu mediul de afaceri. Astfel, instituțiile ar putea identifica mai rapid nevoile companiilor și ar putea interveni atunci când apar oportunități concrete de investiții.

Ministrul a evidențiat și importanța unei coordonări mai bune între instituțiile statului și companiile private. Inițiativa „Team Romania”, dezvoltată anterior în cadrul programului Global Gateway, ar putea constitui un model de colaborare pentru sprijinirea firmelor interesate de reconstrucția Ucrainei.

Această inițiativă reunește instituții precum Agenția de Credit la Export, Banca de Dezvoltare și structurile responsabile de diplomația economică. În același timp, camerele de comerț ar putea contribui la identificarea unor parteneriate concrete între companii din România, Ucraina și Republica Moldova.

Securitatea Mării Negre influențează costurile economice

Ministrul Finanțelor a atras atenția că securitatea regiunii Mării Negre și a Dunării are efecte directe asupra activității economice. Instabilitatea regională se reflectă în costurile de transport, primele de asigurare și deciziile băncilor privind finanțarea proiectelor.

În acest context, Nazare a susținut că instrumentele financiare trebuie să fie funcționale și accesibile companiilor, iar cooperarea cu Ucraina trebuie să fie însoțită de o gestionare responsabilă a resurselor publice.

Potrivit ministrului, sprijinirea redresării Ucrainei poate contribui, în același timp, la dezvoltarea unor legături economice durabile în regiune și la consolidarea prezenței companiilor românești pe piețele internaționale.

Declarațiile sale au fost făcute joi, în cadrul celei de-a treia ediții a conferinței internaționale „Rebuilding Ukraine: Security, Opportunities, Investment”, organizată joi și vineri de New Strategy Center, la Romexpo, în București.

Evenimentul reunește reprezentanți ai autorităților și ai mediului de afaceri pentru identificarea unor proiecte strategice și a unor oportunități concrete de investiții pentru reconstrucția Ucrainei. Printre temele abordate se numără infrastructura strategică, conectivitatea, transporturile, logistica, securitatea și apărarea, energia, agricultura, dezvoltarea durabilă, finanțarea reconstrucției, comerțul și investițiile.