România, expusă unor riscuri strategice în Marea Neagră. Mihai Fifor cere măsuri pentru protejarea infrastructurii energetice

Deputatul PSD Mihai Fifor, fost ministru al Apărării, atrage atenția asupra vulnerabilităților strategice ale României în Marea Neagră, în contextul războiului din Ucraina și al incidentelor recente din regiune. Acesta consideră că reuniunea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), convocată de președintele Nicușor Dan, ar trebui să abordeze inclusiv protejarea zonei economice exclusive și a infrastructurii energetice aferente proiectului Neptun Deep. Fifor avertizează că drepturile suverane ale României trebuie susținute de capacități militare și instituționale care să permită apărarea efectivă a intereselor naționale.

Mihai Fifor cere o nouă abordare a securității României în Marea Neagră

Deputatul PSD Mihai Fifor consideră că reuniunea Consiliului Suprem de Apărare a Țării reprezintă o oportunitate pentru reevaluarea modului în care România își protejează interesele strategice în Marea Neagră.

Într-o analiză publicată pe Facebook, fostul ministru al Apărării susține că amenințările actuale depășesc incidentele militare izolate și impun o strategie de securitate adaptată schimbărilor produse de războiul din Ucraina.

Potrivit acestuia, regiunea Mării Negre a devenit un spațiu în care amenințările militare convenționale se suprapun cu riscurile generate de războiul hibrid.

Printre principalele pericole identificate se numără dronele aeriene și maritime, minele în derivă, posibilele acte de sabotaj asupra infrastructurii submarine și amenințările la adresa transportului comercial și a rutelor energetice.

Fifor apreciază că incidentele recente din apropierea coastelor României și Bulgariei demonstrează că efectele războiului depășesc zona operațiunilor militare din Ucraina.

În opinia sa, autoritățile române trebuie să treacă de la reacții punctuale la o abordare integrată, care să includă prevenirea amenințărilor, supravegherea spațiului maritim și protejarea infrastructurii critice.

Zona economică exclusivă, una dintre vulnerabilitățile strategice ale României

Unul dintre punctele centrale ale analizei lui Mihai Fifor privește statutul juridic și securitatea zonei economice exclusive a României din Marea Neagră.

Fostul ministru amintește că hotărârea Curții Internaționale de Justiție de la Haga, pronunțată în 2009 în disputa cu Ucraina, a consolidat drepturile maritime ale României.

Acesta menționează că delimitările maritime cu Bulgaria și Turcia nu sunt integral finalizate, însă subliniază că această situație nu trebuie confundată cu existența unor conflicte teritoriale ostile.

În opinia deputatului, problema principală nu privește delimitarea maritimă, ci capacitatea României de a-și apăra efectiv drepturile suverane.

Zona economică exclusivă nu are același statut juridic precum marea teritorială. România deține drepturi suverane pentru explorarea și exploatarea resurselor, dar nu exercită suveranitate deplină asupra întregului spațiu.

Această diferență poate genera dificultăți în cazul unor incidente de securitate, în special atunci când sunt vizate instalații energetice sau infrastructuri submarine.

Mihai Fifor explică de ce articolul 5 NATO nu se aplică automat oricărui incident

Deputatul atrage atenția și asupra particularităților juridice care pot apărea în cazul unui atac împotriva infrastructurii aflate în zona economică exclusivă.

Potrivit analizei sale, aplicabilitatea articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord trebuie examinată împreună cu prevederile articolului 6 și cu circumstanțele concrete ale unui eventual atac.

Astfel, un incident împotriva unei instalații energetice din zona economică exclusivă nu ar determina automat activarea mecanismelor de apărare colectivă în aceleași condiții precum un atac asupra teritoriului național.

Fifor precizează însă că această particularitate juridică nu exclude posibilitatea unei reacții a aliaților.

În opinia sa, ambiguitățile juridice și dificultățile de atribuire a unor atacuri ar putea fi exploatate prin operațiuni hibride sau acte de sabotaj.

De aceea, fostul ministru consideră necesară o coordonare mai eficientă între instituțiile naționale și structurile NATO, astfel încât reacția la eventualele amenințări să fie rapidă și clar definită.

Proiectul Neptun Deep aduce noi provocări pentru securitatea energetică

Mihai Fifor consideră că dezvoltarea proiectului Neptun Deep amplifică importanța securității maritime pentru România.

Exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră ar urma să consolideze rolul României pe piața regională a energiei, dar va presupune și responsabilități suplimentare privind protejarea instalațiilor offshore.

Platformele de extracție, conductele submarine și infrastructura de transport energetic vor reprezenta obiective strategice care necesită măsuri de protecție adaptate amenințărilor actuale.

Fostul ministru avertizează că un eventual atac asupra acestor instalații ar putea avea consecințe care depășesc sectorul energetic.

Efectele s-ar putea resimți asupra economiei, securității aprovizionării cu energie și capacității României de a descuraja amenințările.

În acest context, deputatul consideră că reuniunea CSAT ar trebui să analizeze capacitățile de supraveghere și intervenție în zona economică exclusivă, dar și mecanismele de coordonare necesare pentru protejarea infrastructurii critice.

România are nevoie de o implicare NATO mai puternică în Marea Neagră

În analiza sa, Mihai Fifor susține că securitatea Mării Negre nu poate fi asigurată exclusiv prin măsuri naționale.

Acesta consideră că protejarea navigației comerciale, a infrastructurii submarine și a zonelor economice exclusive trebuie să beneficieze de o implicare mai consistentă a NATO.

Cooperarea dintre România, Bulgaria și Turcia în combaterea minelor marine este prezentată drept un exemplu de colaborare regională care ar putea fi extinsă.

Potrivit deputatului, evoluția amenințărilor impune mecanisme aliate suplimentare de supraveghere, descurajare și intervenție.

Fifor subliniază că această abordare nu presupune modificarea artificială a obligațiilor asumate prin Tratatul Atlanticului de Nord, ci adaptarea instrumentelor de apărare la noile riscuri.

Fostul ministru face și o comparație cu evoluțiile din Mediterana Orientală, unde delimitarea zonelor economice exclusive, accesul la resurse și protejarea infrastructurii submarine au devenit subiecte importante ale competiției geopolitice.

Critici privind gestionarea securității naționale. Fifor cere recuperarea timpului pierdut

În partea finală a mesajului, Mihai Fifor critică modul în care a fost gestionată situația de securitate în ultimele luni, considerând că România a pierdut timp într-o perioadă caracterizată de riscuri tot mai mari în regiunea Mării Negre.

Deputatul susține că, din luna mai până în prezent, lipsa de coerență și continuitate a complicat gestionarea provocărilor strategice.

Acesta consideră că noul Guvern condus de Luca Niculescu trebuie să acorde o atenție sporită securității naționale, în paralel cu problemele economice, bugetare și sociale.

În opinia lui Fifor, Executivul trebuie să recupereze întârzierile, să reia dialogul cu partenerii internaționali și să consolideze poziția României în cadrul NATO.

Reuniunea CSAT ar trebui astfel să reprezinte nu doar o analiză a incidentelor recente, ci și punctul de plecare pentru o strategie pe termen lung privind apărarea intereselor maritime ale țării.

Fostul ministru subliniază că recunoașterea internațională a drepturilor suverane nu este suficientă în absența unor instrumente politice, militare și instituționale care să permită exercitarea și protejarea efectivă a acestora.

În viziunea sa, România trebuie să își adapteze strategia de securitate la noile realități ale Mării Negre, acordând o atenție deosebită protecției infrastructurii energetice și cooperării cu aliații NATO.