Datele BNR arată o excepție rară în ultimii zece ani. Un singur premier a redus datoria externă a României

În ultimii zece ani, datele BNR privind datoria externă totală a României indică o creștere aproape continuă a obligațiilor financiare externe ale statului și sectorului privat. De la aproximativ 90,9 miliarde de euro la finalul anului 2015, soldul datoriei a depășit 229 de miliarde de euro în primăvara anului 2026. Majorarea cumulată depășește 150%, iar analiza evoluției pe mandate guvernamentale arată că doar un singur premier a încheiat perioada de guvernare cu o reducere a datoriei externe.

Datele BNR arată că doar Guvernul Tudose a redus datoria externă

Datele BNR privind evoluția datoriei externe totale evidențiază o tendință ascendentă constantă în ultimul deceniu, indiferent de schimbările politice sau de contextul economic intern și internațional. Indicatorul include atât împrumuturile contractate de stat, cât și obligațiile financiare externe ale sectorului privat.

Guvernul condus de Dacian Cioloș a preluat la finalul anului 2015 o datorie externă totală de 90,9 miliarde de euro. Până la sfârșitul anului 2016, valoarea acesteia a urcat la 92,5 miliarde de euro. Creșterea a fost de 1,6 miliarde de euro, echivalentul unui avans de 1,76%.

În perioada următoare, executivul condus de Sorin Grindeanu a administrat o nouă majorare a datoriei externe. De la 92,5 miliarde de euro în ianuarie 2017, soldul a ajuns la 94,26 miliarde de euro la finalul lunii iunie, ceea ce a însemnat o creștere de 1,76 miliarde de euro, respectiv 1,9%.

Singura abatere de la această tendință a fost înregistrată în mandatul lui Mihai Tudose. După preluarea funcției în vara anului 2017, nivelul datoriei externe a început să scadă, iar în ianuarie 2018 indicatorul ajunsese la 93,3 miliarde de euro. Comparativ cu începutul mandatului, reducerea a fost de aproximativ 960 de milioane de euro, echivalentul unui declin de 1,02%.

Această diminuare rămâne singura scădere consemnată în ultimii zece ani în evoluția datoriei externe totale a României.

Pragul de 100 de miliarde de euro a fost depășit în mandatul Vioricăi Dăncilă

O nouă etapă în dinamica datoriei externe a început în timpul Guvernului Viorica Dăncilă. La începutul mandatului, în ianuarie 2018, soldul datoriei externe era de 93,3 miliarde de euro. Până în noiembrie 2019, acesta a urcat la 107,152 miliarde de euro.

Majorarea a fost de 13,852 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un avans de 14,85%. În această perioadă, România a depășit pentru prima dată pragul de 100 de miliarde de euro al datoriei externe totale.

Evoluția a fost influențată de creșterea necesarului de finanțare al statului, pe fondul majorărilor de salarii și pensii, dar și de condițiile favorabile de finanțare existente pe piețele internaționale în acea perioadă.

Schimbarea de scară a devenit și mai evidentă în mandatul lui Ludovic Orban. La finalul lunii noiembrie 2019, datoria externă era de 107,152 miliarde de euro, iar până în decembrie 2020 a ajuns la 125,4 miliarde de euro.

Creșterea de 18,248 miliarde de euro, respectiv 17,03%, a fost puternic influențată de efectele pandemiei de COVID-19. Autoritățile au apelat la finanțări externe importante pentru susținerea sistemului sanitar și pentru măsurile de sprijin economic. Tot în această perioadă au fost utilizate instrumente europene de finanțare, inclusiv mecanismul SURE.

Datele BNR indică cea mai mare creștere în primul mandat al lui Marcel Ciolacu

După anul 2020, tendința de creștere a datoriei externe s-a accelerat. Guvernul Florin Cîțu a preluat un nivel de 125,4 miliarde de euro și l-a dus la 133,2 miliarde de euro până în noiembrie 2021.

Creșterea a fost de 7,8 miliarde de euro, respectiv 6,22%. În această perioadă au continuat programele de redresare economică post-pandemie și au început să fie accesate fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență, inclusiv componente care presupun împrumuturi.

Sub conducerea lui Nicolae Ciucă, datoria externă totală a crescut de la 133,2 miliarde de euro la 159,233 miliarde de euro între noiembrie 2021 și iunie 2023. Diferența de 26,033 miliarde de euro a reprezentat un avans de 19,54%.

Pe lângă necesarul ridicat de finanțare, perioada a fost marcată și de majorarea ratelor dobânzilor la nivel internațional, ceea ce a făcut mai costisitoare refinanțarea și contractarea de noi împrumuturi.

Cea mai mare creștere consemnată într-un singur mandat a fost înregistrată în primul Guvern Marcel Ciolacu. În iunie 2023, datoria externă totală era de 159,233 miliarde de euro, iar la finalul anului 2024 ajunsese la 203,575 miliarde de euro.

Saltul a fost de 44,342 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o majorare de 27,85%, cel mai ridicat avans atât în termeni absoluți, cât și procentuali din ultimii zece ani. În această perioadă, soldul datoriei externe a depășit pentru prima dată pragul de 200 de miliarde de euro.

Potrivit datelor BNR, evoluția a fost susținută de investițiile publice, de utilizarea fondurilor europene care includ componente de împrumut și de nivelul ridicat al cheltuielilor bugetare.

Datoria externă a depășit 229 de miliarde de euro în timpul Guvernului Bolojan

Al doilea mandat al lui Marcel Ciolacu a început în decembrie 2024, când datoria externă era de 203,575 miliarde de euro. Până la finalul lunii mai 2025, aceasta a crescut la 209,45 miliarde de euro.

Majorarea a fost de 5,875 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un avans de 2,89%, un ritm inferior celui înregistrat în mandatul precedent, însă suficient pentru a menține tendința ascendentă.

După instalarea Guvernului Ilie Bolojan în iunie 2025, datele BNR indică o nouă creștere a datoriei externe totale. De la 212,373 miliarde de euro la finalul lunii iunie 2025, indicatorul a urcat la aproximativ 229,5 miliarde de euro în aprilie 2026.

Calculul pe durata mandatului arată o majorare de 17,127 miliarde de euro, echivalentă cu un avans de 8,06%.

Per ansamblu, evoluția din ultimii zece ani arată că datoria externă totală a României a crescut de la 90,9 miliarde de euro la peste 229 de miliarde de euro. Singura perioadă în care indicatorul a înregistrat o reducere a fost cea corespunzătoare mandatului lui Mihai Tudose, în timp ce toate celelalte guverne au consemnat creșteri ale soldului extern.