Economia României, în corzi. BNR avertizează că datoria externă se majorează periculos de mult: Crește cu 2 miliarde de euro pe lună

Datoria externă a României crește într-un ritm accelerat, cu aproximativ 2 miliarde de euro pe lună, în timp ce atenția publică este concentrată mai degrabă pe măsuri individuale de protecție financiară, a avertizat economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea.

Potrivit avertismentului lansat de economistul-șef al BNR, România se află în continuare în procedură de deficit excesiv și abia la jumătatea drumului de corecție bugetară, într-un context în care populismul devine un răspuns frecvent la o realitate economică dificilă.

Economistul-șef al BNR avertizează că datoria externă crește cu 2 miliarde de euro pe lună

Economistul a subliniat că discursul public este dominat de tendințe populiste, în condițiile unei crize economice globale în care există reticență față de orice pierdere. În acest context, deși situația economică impune măsuri de corecție, se discută despre pași înapoi, în timp ce creșterea datoriei externe continuă într-un ritm alert, inclusiv în luna ianuarie.

„Suntem înconjurați de valuri de populism care se revarsă spre noi din toată mass-media, mai ales în condiții de criză în care nimeni nu vrea să piardă absolut nimic. Populismul este în floare, ca și când nu s-ar vedea că e o criză economică mondială, ca și când s-ar fi uitat că România este în perioada de procedură de deficit excesiv și că n-am făcut nici măcar jumate din drumul de corecție bugetară pe care trebuie să-l facem și noi deja ne gândim să facem pași înapoi, și ca și când nu s-ar vedea că datoria externă a României crește cu 2 miliarde de euro pe lună. Atâta a crescut în ianuarie”, a avertizat economistul-șef de la Banca Națională.

Pentru comparație, în perioada regimului comunist condus de Nicolae Ceaușescu, România a intrat în dificultate cu o datorie totală de 11 miliarde de dolari. În prezent, creșterea lunară a datoriei este semnificativă, însă dezbaterea publică este orientată spre protejarea veniturilor individuale, indiferent de nivelul acestora.

„Nu avem timp să discutăm de problema asta, ci avem timp să discutăm cum ne protejăm fiecare buzunarul lui, mic sau mare”, a atras atenția Lazea.

Situația finanțelor publice este confirmată și de datele oficiale

Datoria guvernamentală a depășit în noiembrie 2025 pragul de 60% din PIB, ajungând la 1.121 miliarde de lei, respectiv 60,2% din PIB, față de 60% în luna anterioară, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, bazate pe cifrele Institutului Național de Statistică din 6 ianuarie 2026. Depășirea acestui prag activează obligații legale pentru Guvern, care trebuie să adopte măsuri de reducere a datoriei sub nivelul de 60%, conform metodologiei europene.

Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 prevede că, în aceste condiții, nu mai pot fi aprobate majorări ale cheltuielilor permanente, cum sunt cele pentru pensii și salariile bugetarilor. Totodată, Executivul trebuie să ia măsuri care să conducă la înghețarea cheltuielilor totale pentru asistența socială din sistemul public.

Guvernul și-a asumat încă din septembrie 2025 un pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor

În plus, regulamentele europene impun statelor care depășesc pragul de 60% din PIB să prezinte un plan fiscal multianual care să includă reducerea treptată a datoriei, controlul cheltuielilor și asigurarea sustenabilității finanțelor publice.

Ministerul Finanțelor amintește că Guvernul și-a asumat încă din septembrie 2025 un pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor, care urmează să fie completat cu inițiative suplimentare menite să întărească disciplina fiscală și să optimizeze gestionarea resurselor publice. Conform estimărilor oficiale, aceste măsuri ar trebui să conducă la scăderea datoriei publice sub pragul de 60% din PIB începând cu anul 2031, menținând acest nivel până în 2041.