Lovitură totală pentru șoferi. Președintele AEI avertizează: Creşterea de preţ la pompă nu s-ar opri chiar dacă războiul se oprește

Prețul motorinei în România va rămâne ridicat pe tot parcursul anului 2026 și ar putea depăși pragul de 10 lei pe litru, chiar dacă războiul din Iran s-ar încheia imediat, potrivit unei analize realizate de președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță.

În prezent, petrolul se tranzacționează în jurul valorii de 110-112 dolari pe baril, iar motorina pe piețele internaționale se situează între 1.150 și 1.180 dolari pe tonă. Chiar și într-un scenariu optimist, în care conflictul s-ar opri și prețurile ar reveni la nivelurile estimate înainte de război, respectiv 87 dolari pe baril pentru petrol și 850 dolari pe tonă pentru motorină, prețul la pompă ar rămâne ridicat pe tot parcursul anului.

Chiar dacă prețul țițeiului ar scădea, motorina ar continua să se scumpească

Mai mult, chiar dacă prețul țițeiului ar scădea, motorina ar continua să se scumpească încă cel puțin trei săptămâni, depășind pragul de 10 lei pe litru, urmând ca ulterior să scadă treptat până spre finalul anului, dar fără a coborî sub 9 lei pe litru, potrivit explicațiilor oferite de președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Specialistul atrage atenția că există momente în care statul trebuie să intervină pentru a preveni distorsiuni majore în economie, iar piața motorinei din România se află într-o astfel de situație. Strategia actuală a autorităților, bazată pe așteptarea autoreglării pieței, riscă să genereze efecte economice mai costisitoare decât beneficiile fiscale pe termen scurt. Simulările arată că, chiar și în absența unor noi creșteri pe piețele internaționale, prețul motorinei ar putea ajunge la 10 lei pe litru încă din aprilie 2026 și s-ar menține în jurul valorii de 9 lei pe litru până la finalul anului.

„În prezent, petrolul se tranzacţionează în jurul valorii de aproximativ 110-112 USD/baril, iar motorina pe pieţele internaţionale se situează în jurul valorii de 1.150 -1.180 USD pe tonă. În baza trendurilor estimate (ţiţei Brent, motorină ARA), preţul super optimist, estimat la motorină la pompele din România, în situaţia teoretică în care începând de mâine războiul s-ar opri şi preţul produselor petroliere ar scădea la nivelul preţului previzionat pentru ţiţei şi motorină a fi atins în anul 2026 înaintea războiului din Iran (87 USD/baril pentru petrol şi 850 USD/tonă pentru motorină), rămâne unul ridicat pe tot parcursul anului 2026. Chiar dacă s-ar opri războiul şi preţul ţiţeiului ar scădea creşterea de preţ la pompă nu s-ar opri. Preţul motorinei ar creşte continuu încă minimum 3 săptămâni, depăşind preţul psihologic de 10 lei pe litru. Scăderea preţului petrolului ar determina o posibilă reducere treptată a preţului la pompă la motorină, până la sfârşitul anului 2026, dar fără să coboare sub un nivel de 9 lei/litru”, a explicat specialistul.

Structura prețului carburantului explică această evoluție. Doar 32-38% din prețul unui litru de motorină reprezintă costul petrolului și al rafinării, aproximativ 30% este acciza, iar TVA-ul reprezintă încă 19% din prețul final. Restul este format din costuri de distribuție, logistică și marje comerciale, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate din prețul motorinei este determinat de fiscalitate.

„Piaţa motorinei din România se află exact într-un astfel de moment, iar strategia actuală a autorităţilor – aşteptarea pasivă ca piaţa să se autoregleze – riscă să producă efecte economice mai costisitoare decât beneficiile fiscale obţinute pe termen scurt. Simulările arată că în absenţa oricărei intervenţii a statului român, în ipoteza opririi creşterii preţului ţiţeiului/motorinei de pe bursele internaţionale, preţul motorinei la pompă tot ar putea atinge pragul psihologic de 10 lei/litru în luna aprilie 2026, urmând ca spre finalul anului 2026 să rămână în jurul valorii de 9 lei/litru. Acest paradox nu este rezultatul unei simple disfuncţii de piaţă, ci al structurii fiscale şi comerciale a preţului carburantului. În România, preţul unui litru de motorină este format aproximativ din patru componente majore. Doar 32-38% reprezintă costul efectiv al petrolului şi al rafinării, în timp ce aproximativ 30% este acciza, iar TVA reprezintă încă 19% din preţul final. Restul este constituit din costuri de distribuţie, logistică şi marjele comerciale. În practică, aceasta înseamnă că mai mult de jumătate din preţul motorinei este determinat direct de fiscalitatea la vedere”, a mai spus Dumitru Chisăliță.

Presiunile asupra pieței vor crește în luna aprilie, când cererea de motorină în agricultură urcă

Presiunile asupra pieței vor crește în luna aprilie, când cererea de motorină în agricultură urcă cu 20% până la 40% față de media anuală, pe fondul lucrărilor de sezon precum semănatul, pregătirea solului și aplicarea fertilizanților. În același timp, sectorul transporturilor intră într-o perioadă intensă, iar construcțiile accelerează odată cu încălzirea vremii.

Această situație afectează puternic agricultura, un sector cu elasticitate redusă la prețul combustibilului. Fermierii nu pot amâna lucrările, iar în lipsa acestora sezonul agricol este compromis. În România, agricultura consumă anual aproximativ 1,5-2 miliarde de litri de motorină, iar la un preț de 9,5 lei pe litru, costurile totale pot depăși 15-18 miliarde de lei. În aceste condiții, există riscul reducerii suprafețelor cultivate sau al diminuării lucrărilor agricole, ceea ce ar duce la scăderea producției.

Efectele nu se opresc aici, deoarece scumpirea motorinei are un impact în lanț asupra întregii economii. Costurile logistice cresc, prețurile alimentelor urcă, iar proiectele de construcții devin mai scumpe. Într-o economie deja afectată de inflație, aceste evoluții pot adăuga creșteri de 5% până la 10% la prețurile finale ale unor bunuri și servicii.

„În paralel, sectorul transporturilor intră într-o perioadă de activitate intensă, iar construcţiile accelerează odată cu încălzirea vremii. Rezultatul este o presiune suplimentară pe piaţa motorinei exact în momentul în care fermierii au cea mai mare nevoie de combustibil. Aici apare problema fundamentală a strategiei actuale a autorităţilor. Agricultura este unul dintre puţinele sectoare economice cu elasticitate foarte redusă la preţul combustibilului.

Un fermier nu poate amâna lucrările agricole până când motorina devine mai ieftină. Dacă lucrările nu sunt efectuate la timp, sezonul agricol este compromis. În România, agricultura utilizează anual aproximativ 1,5 – 2 miliarde de litri de motorină. La un preţ de 9,5 lei/litru, costul combustibilului pentru sectorul agricol poate depăşi 15-18 miliarde lei anual, o sumă uriaşă pentru o industrie cu marje de profit relativ reduse şi cu risc ridicat datorită condiţiilor meteorologice. În aceste condiţii, există două scenarii probabile pentru România: reducerea suprafeţelor cultivate sau diminuarea lucrărilor agricole. Ambele conduc inevitabil la scăderea producţiei agricole”, a subliniat specialistul.

Beneficiile fiscale sunt considerate iluzorii în raport cu pierderile economice

În același timp, statul ar putea beneficia pe termen scurt de creșterea prețurilor, prin majorarea veniturilor din TVA. La un preț de 8 lei pe litru, TVA-ul este de aproximativ 1,38 lei, iar la un preț mediu de 9,5 lei pe litru, acesta ajunge la circa 1,64 lei. Diferența de aproximativ 0,3 lei pe litru, raportată la un consum anual de 8-9 miliarde de litri, ar putea aduce la buget venituri suplimentare de aproximativ 500 de milioane de euro în 2026.

Cu toate acestea, beneficiile fiscale sunt considerate iluzorii în raport cu pierderile economice. Dacă producția agricolă scade din cauza costurilor ridicate, pierderile pot depăși 1-1,5 miliarde de euro, la care se adaugă efectele indirecte generate de inflație și de creșterea costurilor de producție. În acest context, câștigurile bugetare ar putea fi depășite de pierderi mult mai mari pentru economie.

„Paradoxal, statul este unul dintre puţinii beneficiari direcţi ai acestei situaţii. Pe măsură ce preţul motorinei creşte, creşte automat şi venitul din TVA. De exemplu, la un preţ de 8 lei/litru, TVA încasat de stat este de aproximativ 1,38 lei/litru. Dacă preţul mediu în anul 2026 este de circa 9,5 lei/litru, TVA creşte la aproximativ 1,64 lei/litru. Diferenţa de aproape 0,3 lei pentru fiecare litru înseamnă venituri fiscale suplimentare substanţiale. Având în vedere consumul anual de aproximativ 8-9 miliarde de litri de motorină în România, această diferenţă poate aduce la buget aproximativ 500 milioane de euro în plus în anul 2026.

Din punct de vedere contabil, aceasta pare o veste bună pentru finanţele publice. Din punct de vedere economic însă, este o iluzie. Beneficiul fiscal pe termen scurt este depăşit de pierderile economice pe termen mediu. Dacă producţia agricolă scade din cauza costurilor ridicate cu combustibilul, pierderile pot depăşi 1-1,5 miliarde de euro. La acestea se adaugă costurile indirecte generate de inflaţie şi de creşterea generalizată a costurilor de producţie în economie, de sărăcirea populaţiei. Astfel, statul ar putea câştiga câteva sute de milioane de euro din taxe, dar economia ar putea pierde de câteva ori mai mult”, a conchis expertul în energie.

Analiza atrage atenția că, deși autoreglarea pieței poate funcționa în cazul unor produse obișnuite, în cazul motorinei, care influențează direct agricultura, transporturile și inflația, această abordare este riscantă și poate amplifica dezechilibrele economice.