Schimbare majoră pentru medicii din România. Ar putea fi plătiți după performanță. Cseke Attila: Nu suntem toţi la fel

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, susține introducerea criteriilor de performanță în salarizarea medicilor și propune implementarea unui program-pilot care să permită recompensarea suplimentară a personalului medical care obține rezultate mai bune și desfășoară activități mai dificile. Potrivit acestuia, măsura ar putea fi aplicată inițial în anumite spitale sau chiar la nivelul unui județ, urmând ca ulterior să fie extinsă la nivel național dacă rezultatele vor fi considerate pozitive.

Cseke Attila propune un program-pilot pentru spitale și județe

Cseke Attila a declarat miercuri că își dorește ca introducerea criteriilor de performanță să fie inclusă în proiectul de lege privind salarizarea și consideră că sistemul medical trebuie să se îndrepte către o diferențiere a veniturilor în funcție de activitatea și rezultatele fiecărui medic.

Ministrul interimar al Sănătății a explicat că nu toți medicii desfășoară aceeași muncă și nu oferă aceleași rezultate, motiv pentru care consideră necesară o recompensare diferențiată. El a arătat că există medici care rămân peste program, efectuează ture și gărzi suplimentare, realizează intervenții complexe și contribuie decisiv la salvarea de vieți, iar aceștia ar trebui să beneficieze de venituri mai mari.

În acest context, Cseke Attila a precizat că a transmis Ministerului Muncii o propunere concretă, care include și textul necesar pentru instituirea unui program-pilot. Acesta ar urma să permită acordarea unor sporuri suplimentare pe baza unor criterii profesionale ce pot fi stabilite la nivelul unităților medicale participante.

Programul-pilot ar putea fi implementat atât în spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătății, cât și în spitalele administrate de autoritățile locale. Ministrul consideră că există suficiente unități medicale interesate să participe la o astfel de inițiativă, inclusiv spitale aflate în administrarea consiliilor județene și a primăriilor.

„Eu, ceea ce am spus şi la preluarea mandatului, ţin foarte mult la această chestiune, sper să reuşim să se regăsească în proiectul de lege, este vorba despre introducerea unor criterii de performanţă la salarizarea medicilor. Eu cred cu tărie că trebuie să mergem spre performanţă. Nu suntem toţi la fel, nu livrăm la fel, nu muncim la fel. Trebuie să acceptăm acest lucru, aşa suntem noi, doi oameni sunt diferiţi. Unii stau şi după program, unii fac ture, gărzi şi aşa mai departe, unii salvează vieţi, unii au operaţii de maximă gravitate şi fac diferenţa între viaţă şi moarte şi atunci cei care performează mai mult trebuie altfel răsplătiţi.

Eu cred că salarizarea pe sănătate trebuie să înceapă să meargă în această direcţie. Şi eu am făcut şi o propunere Ministerului Muncii, cu text propus, nu numai idei, şi am propus posibilitatea instituirii unui program-pilot pe anumite spitale sau chiar pe un anumit judeţ, dacă se doreşte acest lucru. Şi eu cred că ar fi doritori destui, atât spitale din subordinea Ministerului Sănătăţii, cât şi spitale din subordinea UAT-urilor, să poată acorda pe nişte criterii profesionale, care se pot stabili, şi cei care sunt mai buni şi muncesc mai mult şi au şi specialităţi mai grele să poată fi răsplătiţi altfel, cu un spor în plus”, a declarat ministrul interimar al Sănătăţii la Medika Tv.

Ministrul interimar spune că autoritățile locale care administrează spitale ar putea contribui financiar la plata medicilor

Totodată, Cseke Attila a explicat că autoritățile locale care administrează spitale ar putea contribui financiar la plata medicilor pentru a atrage personal medical în anumite zone unde există deficit de specialiști. În opinia sa, posibilitatea acordării unor sporuri suplimentare în funcție de performanță și de complexitatea specialităților medicale ar putea reprezenta un instrument important pentru motivarea medicilor.

Ministrul interimar al Sănătății a afirmat că reacțiile generate după declarațiile sale anterioare pe această temă demonstrează că există interes pentru implementarea unui astfel de sistem. El a subliniat că proiectul ar urma să fie evaluat după doi ani de funcționare de către Ministerul Sănătății și de către beneficiari, iar în cazul în care rezultatele vor fi considerate bune, programul ar putea fi extins la nivel național.

Cseke Attila a susținut că obiectivul principal al acestei inițiative este îmbunătățirea serviciilor medicale oferite pacienților și creșterea calității actului medical. Ministrul a precizat că interesul principal este ca pacienții să beneficieze de servicii medicale de calitate, motiv pentru care a transmis această propunere Ministerului Muncii și speră ca măsura să fie inclusă în viitoarea legislație.

„Pentru că interesul meu, al pacientului este acela de a avea servicii medicale de calitate. Deci este un aspect pe care am dorit să îl introducem şi am sesizat acest lucru Ministerului Muncii. Sper să reuşim acest lucru”, a mai spus ministrul interimar.

Attila consideră că statul ar trebui să adopte măsuri mai ferme pentru a asigura prezența medicilor în mediul rural și în orașele mici

În același timp, Cseke Attila a susținut și că statul român ar trebui să adopte măsuri mai ferme pentru a asigura prezența medicilor în mediul rural și în orașele mici, în contextul în care pregătirea acestora presupune investiții importante din bani publici. El propune un sistem prin care absolvenții de Medicină cu cele mai bune rezultate să își poată alege posturi în marile centre universitare, în timp ce cei cu rezultate mai slabe la examene să fie orientați către comunitățile deficitare din punct de vedere medical.

Ministrul interimar al Sănătății a declarat că, în prezent, majoritatea medicilor care finalizează rezidențiatul aleg să lucreze în marile centre universitare, ceea ce lasă multe zone rurale și orașe mici fără suficienți specialiști. Potrivit acestuia, statul trebuie să găsească mecanisme prin care să asigure accesul populației din toate regiunile la servicii medicale.

Cseke Attila a explicat că formarea unui medic nu depinde doar de capacitatea intelectuală și de efortul studentului sau al rezidentului, ci și de investițiile făcute de statul român prin sistemul de educație și prin sistemul medical. El a amintit că, în urma unor calcule realizate în perioada 2010-2011, costurile pregătirii unui medic erau estimate la aproximativ 100.000-120.000 de euro, sumă care avea atunci o altă valoare decât în prezent.

„Din punctul meu de vedere – şi ştiu sigur că nu toată lumea va fi de acord cu această chestiune – dar noi trebuie să începem, la un moment dat (…) ar trebui să începem să avem nişte mecanisme prin care, totuşi, să încercăm să asigurăm medicină şi în mediul rural şi în oraşele mai mici. Pentru că, astăzi, tendinţa, evident, a oricărui medic specializat după rezidenţiat este aceea de a merge în marile centre universitare. Nu cred că v-am spus o noutate. Deci, pregătirea unui medic, pe lângă capacitatea intelectuală, a studentului şi a rezidentului, care este o contribuţie importantă, categoric, la formarea lui profesională, dar, pe lângă aceasta, tot sistemul de educaţie şi sistemul de învăţământ pe perioada, sistemul de sănătate pe perioada rezidenţiatului, înseamnă şi o investiţie a statului român. Noi am cuantificat, acum câţiva ani mulţi, această investiţie, prin 2010-2011, şi ştiu că erau undeva la 100-120.000 de euro, care erau atunci altă sumă şi altă valoare”, a mai spus ministrul interimar al Sănătăţii.

În acest context, ministrul consideră că absolvenții ar trebui să întoarcă ceva comunității care a contribuit la formarea lor profesională. Modelul propus de acesta prevede ca absolvenții cu rezultate foarte bune la facultate și la rezidențiat să poată alege să profeseze în marile centre universitare sau în unitățile medicale pe care le preferă, în timp ce ceilalți medici să fie îndrumați pentru câțiva ani către mediul rural.

Cseke Attila a subliniat însă că o astfel de măsură nu poate funcționa fără condiții adecvate de lucru. Potrivit acestuia, statul trebuie să ofere infrastructura și condițiile necesare pentru ca medicii să își poată desfășura activitatea în localitățile unde sunt trimiși.

”Nu eu trebuie să dau această soluţie, dar eu cred că trebuie să întoarcem şi comunităţii locale de unde am plecat din ceea ce ne-a dat, din ceea ce ne-a crescut, din investiţia pe care a făcut-o în pregătirea noastră, în educaţia noastră. Cei care sunt foarte buni, cei care au rezultate foarte bune la facultate, la rezidenţiat, şi aşa mai departe, pot să meargă spre centrele universitare sau să-şi aleagă locurile unde doresc să profeseze, şi ceilalţi care sunt buni, dar poate la concurs, la un examen, de aceea sunt note, de aceea există diferenţe în viaţa aceasta, aceia ar trebui, după părerea mea, îndrumaţi măcar câţiva ani de zile şi spre mediul rural”, a spus el.

Locuitorii din comunele mici au dreptul la servicii medicale de calitate, la fel ca cetățenii din marile orașe

Ministrul interimar al Sănătății a arătat că și locuitorii din comunele mici contribuie la bugetul public și au dreptul la servicii medicale de calitate, la fel ca cetățenii din marile orașe. El consideră că statul român trebuie să fie mai curajos și să creeze pârghii prin care să reducă deficitul de medici din zonele slab acoperite.

Cseke Attila a respins comparațiile dintre propunerea sa și sistemul comunist prin care absolvenții erau repartizați obligatoriu în anumite localități. El a precizat că intenția sa nu este introducerea unei politici similare, ci găsirea unor mecanisme prin care pacienții din mediul rural să poată avea acces la servicii medicale.

„Pentru că degeaba îl trimiţi acolo dacă nu are condiţii în care să muncească, acesta este categoric adevărat, dar pe de altă parte şi nişte pârghii şi mecanisme prin care totuşi să încerci să dai înapoi comunităţii, pentru că şi în mediul rural, într-o comună de 3.000 de locuitori, sunt 3.000 de pacienţi, potenţial pacienţi, şi şi ei au dreptul să aibă servicii medicale. Şi atunci, eu cred că statul român, ştiu că nu toată lumea va fi de acord cu mine, trebuie să fie, la un moment dat, mai curajos în aceste măsuri şi să spună: cei care sunteţi foarte buni puteţi să vă alegeţi, sigur, ne dorim, puteţi să veniţi la spitale clinice, universitare şi aşa mai departe, cei care la un examen aveţi un rezultat care e de trecere, de absolvire, dacă vreţi, dar nu e în prima parte a clasamentului acolo, vă rugăm frumos să serviţi şi în acest mediu”, a explicat Cseke Attila.

Potrivit ministrului, pacienții din mediul rural sunt la fel de îndreptățiți să beneficieze de servicii medicale precum cei din marile orașe, însă comunitățile mici nu își pot rezolva singure problema lipsei de medici. În acest context, existența unor medici de familie sau a unor specialiști apropiați de aceste comunități este esențială.

Cseke Attila a explicat, de asemenea, că, în calitate de ministru interimar al Sănătății, nu are atribuțiile constituționale necesare pentru a promova un proiect legislativ privind o astfel de reformă. El a precizat că o asemenea măsură reprezintă o politică publică ce poate fi promovată doar de un ministru cu puteri depline.

„Aceasta deja a fost un alt tip de politică, eu nu aş face această asemănare. Pur şi simplu, statul trebuie cumva să încerce să facă mecanisme prin care să dea acces la sănătate, la servicii medicale şi pacientului. Pacientul din mediul rural, la fel de contribuabil, este ca şi mine care astăzi trăiesc în Bucureşti sau într-un oraş mare, şi el are dreptul cumva să aibă acces la aceste servicii medicale. El de unul singur nu poate să-şi rezolve această problemă, pentru că el trăieşte într-o comunitate poate chiar mică, rurală şi aşa mai departe şi atunci un medic de familie sau un medic care este apropiat de el, mai ales că astăzi suntem într-o mobilitate, nu mai suntem ca pe vremuri”, a subliniat Cseke Attila.

Ministrul interimar consideră că adoptarea noii legi a salarizării nu ar trebui să provoace plecări din sistemul public de sănătate

Ministrul interimar al Sănătății a susținut și că adoptarea noii legi a salarizării unitare pentru personalul plătit din fonduri publice nu ar trebui să provoace plecări din sistemul public de sănătate, în condițiile în care proiectul prevede că niciun angajat nu va avea un venit mai mic decât în prezent.

Cseke Attila a declarat că principiul de bază al proiectului de lege este menținerea nivelului actual al salariilor pentru toți angajații din sistemul bugetar. Potrivit acestuia, chiar dacă în urma aplicării mecanismelor prevăzute în lege ar rezulta un salariu mai mic pentru anumite categorii profesionale, diferențele ar urma să fie compensate prin alte formule, astfel încât venitul final să rămână la nivelul actual.

Ministrul interimar al Sănătății a precizat că nu ar trebui să existe motive pentru plecări din sistemul medical ca efect al noii legi a salarizării. El a admis însă că pot apărea situații punctuale în care anumite categorii profesionale să fie dezavantajate sau să existe neconcordanțe care necesită corecturi.

Potrivit lui Cseke Attila, eventualele probleme identificate în proiect trebuie remediate, iar Ministerul Muncii are interesul de a găsi soluții pentru aceste situații. El a subliniat că procesul de elaborare a legii presupune găsirea unui echilibru între numeroasele solicitări și argumente venite din diferite sectoare bugetare.

„Nu ar trebui să avem, legat de această lege a salarizării, plecări din sistem. Acum, dacă se găsesc situaţii punctuale în care o categorie profesională este dezavantajată sau ceva nu este în regulă, sigur, acele lucruri trebuie corectate şi sunt sigur că şi colegii de la Muncă (n.red Ministerul Muncii) au tot interesul în acest sens. Principiul care este în acest proiect de lege, acela că nimeni nu va avea salariul mai mic şi dacă cumva ar rezulta din mecanismul un salariu mai mic, se compensează din altă parte şi tu sigur primeşti salariul de astăzi, pe mine mă conduce la ideea că nu ar trebui să fie probleme”, a mai spus Cseke Attila la Medika Tv.

Aplicarea proiectului de lege aflat în transparență decizională presupune o creștere a anvelopei salariale cu aproximativ 8 miliarde de lei

Ministrul a explicat că aplicarea proiectului de lege aflat în transparență decizională presupune o creștere a anvelopei salariale cu aproximativ 8 miliarde de lei, ceea ce indică faptul că în mai multe domenii bugetare vor exista majorări salariale.

Cseke Attila a afirmat că autoritățile trebuie să găsească un „modus vivendi” între toate solicitările formulate de diferitele categorii profesionale, astfel încât soluțiile adoptate să fie coerente, corecte și ușor de explicat.

El a subliniat că măsurile incluse în lege trebuie să poată fi înțelese inclusiv de organizațiile sindicale, care au rolul de a apăra interesele angajaților pe care îi reprezintă. Ministrul interimar al Sănătății a apreciat că este firesc ca sindicatele să lupte pentru drepturile membrilor lor și a arătat că acest lucru face parte din rolul și obligațiile acestora.

„Argumente vă daţi seama că sunt din toate părţile, va trebui găsit un modus vivendi între ele, astfel încât să încerci să le rezolvi cât mai multe şi ele să fie, poate cel mai important este să fie coerente şi corecte şi uşor de explicat, care să fie pe înţelesul, inclusiv al sindicatelor, care, sigur, e dreptul lor şi, dacă vreţi, obligaţia lor de a lupta pentru cei pe care îi reprezintă. Nu e nimic rău în acest lucru”, a spus Cseke Attila.

Cseke Attila susține și schimbarea modului de finanțare a spitalelor din România

Cseke Attila susține și schimbarea modului de finanțare a spitalelor din România și consideră că sistemul actual, bazat în mare parte pe numărul de paturi, trebuie abandonat în favoarea unui model care să plătească serviciile medicale efectiv oferite pacienților.

Potrivit ministrului, noul sistem de finanțare ar aduce venituri mai mari pentru peste 98% dintre spitalele din România. Cseke Attila a explicat că actualul mecanism de alocare a fondurilor nu mai reflectă realitatea din sistemul medical și că finanțarea ar trebui să fie raportată la activitatea concretă a unităților sanitare.

Ministrul interimar al Sănătății a precizat că, din punct de vedere constituțional, modificările pot fi realizate și în perioada în care Guvernul are atribuții interimare. El a arătat că există temei legal pentru promovarea acestor schimbări printr-un ordin comun semnat împreună cu președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Cseke Attila a afirmat că sistemul actual, în care finanțarea este raportată la numărul de paturi existente în spitale, trebuie înlocuit cu unul care să recompenseze serviciile medicale acordate pacienților. Potrivit acestuia, pacientul nu este vindecat de existența unui pat ocupat sau neocupat, ci de actul medical oferit în cadrul spitalului.

„Sistemul pe care noi l-am avut, de finanţare, şi sistemul prin care am raportat totul la numărul de paturi din spitale, din punctul meu de vedere poate fi şi trebuie abandonat şi trebuie venit cu un sistem în care plătim servicii. Pentru că nu patul gol sau patul plin, de la sine, vindecă pacientul, ci serviciul medical oferit pacientului” a afirmat ministrul interimar al Sănătăţii.

Ministrul a prezentat și date privind gradul de ocupare a paturilor din spitalele publice

Conform informațiilor menționate de acesta, anul trecut gradul de ocupare pentru paturile destinate pacienților cu afecțiuni acute a fost de aproximativ 51%, în timp ce pentru paturile destinate bolilor cronice gradul de ocupare a ajuns la circa 60%.

Cseke Attila a explicat că specialiștii consideră optim un grad de ocupare cuprins între 75% și 80%, iar actualul nivel arată că sistemul de finanțare bazat pe numărul total de paturi nu mai corespunde realității. El a subliniat că bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din acest an permite eliminarea componentei legate de numărul de paturi și trecerea la finanțarea serviciilor medicale efective.

Potrivit simulărilor realizate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), noul model ar însemna o finanțare mai bună pentru marea majoritate a spitalelor din România comparativ cu anul trecut. Ministrul a precizat că decontarea serviciilor în funcție de activitatea reală este mai eficientă decât încheierea unor contracte calculate la un grad teoretic de ocupare de 100%, în condițiile în care multe spitale ajung în realitate la 50-60% ocupare.

„Gradul optim de ocupare, conform specialiştilor, este undeva la 75-80%. Şi atunci finanţarea pe care o are anul acesta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate permite să scoatem această componentă din modul de finanţare legat de numărul de paturi şi să mergem cu un modul prin care serviciile medicale să fie finanţate. Şi din simulările Casei Naţionale, asta înseamnă în marea majoritate a spitalelor o finanţare mai bună decât cea actuală şi, de fapt, este o finanţare care corespunde realităţii din teren. Degeaba închei un contract cu cineva care ia în calcul 100% paturi, cum că ar fi ocupate, dacă eu ştiu că va avea 50-60% din paturi ocupate la finalul anului”, a conchis ministrul interimar.

Conform datelor prezentate de Cseke Attila, aproximativ 98,2% dintre spitalele din România ar beneficia de finanțări mai mari dacă decontarea ar fi realizată pe baza serviciilor medicale acordate și nu în funcție de numărul de paturi disponibile.

Ministrul interimar al Sănătății a comparat această schimbare cu reformele introduse în finanțarea medicilor de familie, unde sistemul a trecut de la plata bazată în principal pe numărul pacienților înscriși pe liste la decontarea serviciilor medicale efectiv acordate de fiecare medic.