Petrișor Peiu acuză Guvernul că reduce deficitul pe spatele pensionarilor și profesorilor: Execuţia bugetară ne arată ce crede guvernul Bolojan că înseamnă «reformă» sau «consolidare fiscală»

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, critică măsurile economice adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan, după publicarea execuției bugetare pe primele patru luni din 2026. Senatorul susține că reducerea deficitului bugetar este obținută prin tăierea investițiilor, înghețarea pensiilor și majorarea taxelor, în timp ce Ministerul Finanțelor afirmă că România intră într-o etapă de consolidare fiscală și menține investițiile la un nivel ridicat prin fonduri europene.

Petrișor Peiu critică măsurile fiscale ale Guvernului

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a reacționat după publicarea datelor privind execuția bugetară aferentă primelor patru luni din 2026 și a acuzat Guvernul că aplică măsuri care afectează populația și investițiile publice.

Potrivit acestuia, actuala strategie fiscală se bazează pe majorarea taxelor și reducerea cheltuielilor considerate esențiale pentru dezvoltare.

„Execuţia bugetară pe primele patru luni ale anului 2026 ne arată, în mod cât se poate de clar, cam ce crede guvernul Bolojan că înseamnă «reformă» sau «consolidare fiscală»: a crescut nivelul taxelor (TVA , Impozit pe dividende, impozite pe proprietate), a redus cheltuielile de capital la jumătate (investiţii, modernizări, întreţinere, noi echipamente sau programe software), a îngheţat pensiile şi a crescut normele profesorilor”, a scris Petrișor Peiu pe Facebook.

Cine pierde și cine câștigă, potrivit liderului AUR

Petrișor Peiu a prezentat și o listă a categoriilor despre care spune că sunt afectate de actualele măsuri bugetare.

Acesta susține că printre cei care pierd se află:

• profesorii, ale căror venituri ar fi scăzut cu aproape două miliarde de lei;
• firmele, pe fondul creșterii taxelor și al inflației ridicate;
• pensionarii, care se confruntă cu pensii înghețate;
• infrastructura publică, din cauza reducerii cheltuielilor de capital;
• proprietarii de locuințe, afectați de majorarea impozitelor.

Potrivit liderului AUR, în schimb, băncile și anumite firme apropiate statului ar avea de câștigat în urma actualei politici fiscale.

Acesta afirmă că băncile care au împrumutat statul au încasat suplimentar miliarde de lei din dobânzi, iar anumite contracte publice și cheltuieli administrative au continuat să crească.

Ministerul Finanțelor: deficitul bugetar a scăzut semnificativ

Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată însă că deficitul bugetar s-a redus cu peste 32 de miliarde de lei comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Ca pondere în economie, ajustarea bugetară este estimată la 1,75 puncte procentuale din PIB.

Potrivit ministerului, execuția bugetară din primele patru luni ale anului 2026 reprezintă prima corecție fiscală majoră după mai mulți ani în care România a înregistrat deficite ridicate.

Autoritățile susțin că nivelul actual al deficitului este chiar sub execuția din 2023, în condițiile în care presiunile asupra bugetului sunt acum mai mari decât în urmă cu doi sau trei ani.

Alexandru Nazare: România intră într-o etapă de consolidare fiscală

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că obiectivul Guvernului pentru 2026 este reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB.

Potrivit acestuia, execuția bugetară arată că România începe un proces de consolidare fiscală într-un context economic dificil, marcat de inflație și costuri ridicate de finanțare.

Veniturile totale ale statului au depășit 223 miliarde de lei în primele patru luni ale anului, în creștere cu 12% față de perioada similară din 2025.

TVA-ul și impozitele au crescut puternic

Ministerul Finanțelor arată că una dintre principalele surse de creștere a veniturilor a fost TVA-ul.

Încasările nete din TVA au ajuns la aproape 48 de miliarde de lei, cu peste 22% mai mari decât anul trecut, pe fondul majorării cotelor și al modificărilor fiscale introduse prin Legea 141/2025.

Au crescut semnificativ și:

• impozitul pe salarii și venit;
• taxele pe dividende;
• contribuțiile sociale;
• sumele colectate prin Declarația Unică.

Ministerul susține că evoluția reflectă atât extinderea bazei de impozitare, cât și o îmbunătățire a colectării fiscale.

Fondurile europene au devenit principalul motor al investițiilor

Autoritățile afirmă că investițiile publice nu au fost blocate, ci sunt susținute într-o proporție tot mai mare prin fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Investițiile publice au ajuns la peste 31 de miliarde de lei, iar aproape 76% din această sumă reprezintă proiecte finanțate din fonduri europene.

Plățile pentru proiectele europene și PNRR au crescut cu peste 34% față de anul trecut.

Ministerul Finanțelor susține că noua structură a investițiilor reduce presiunea asupra bugetului național și permite continuarea proiectelor majore fără creșterea deficitului.

Cheltuielile statului au scăzut, dar costurile cu dobânzile au crescut

Execuția bugetară arată că cheltuielile totale ale statului au scăzut cu 3,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Cheltuielile de personal s-au redus cu aproximativ 1,9 miliarde de lei, pe fondul plafonării salariilor și limitării sporurilor.

În schimb, costurile cu dobânzile aferente datoriei publice au crescut puternic.

Statul a plătit aproape 24 de miliarde de lei pentru dobânzi, cu peste 3 miliarde de lei mai mult decât anul trecut.

Ministerul avertizează că această presiune vine din deficitele acumulate în anii anteriori și din condițiile mai restrictive de finanțare de pe piețele internaționale.

Guvernul spune că încearcă să reducă deficitul fără blocarea marilor proiecte

Ministerul Finanțelor susține că România încearcă să atingă simultan trei obiective dificile:

• reducerea deficitului bugetar;
• menținerea investițiilor publice;
• accelerarea absorbției fondurilor europene și a proiectelor PNRR.

Potrivit autorităților, actuala execuție bugetară marchează începutul unei schimbări structurale a economiei, prin trecerea de la un model bazat pe consum și deficit ridicat către unul susținut mai mult de investiții europene și disciplină fiscală.