Execuția bugetară a redus deficitul. Economiștii avertizează că efectele măsurilor fiscale pot fi temporare: „Nu este senzațională”

Execuția bugetară aferentă primelor patru luni din 2026 a readus în prim-plan disputa dintre Guvern și economiști privind sustenabilitatea corecției deficitului. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că România se încadrează în ținta anuală de deficit de 6,2% din PIB, după o reducere nominală de peste 32 de miliarde de lei. În paralel, profesorul de economie Bogdan Glăvan avertizează că ajustarea fiscală este susținută în principal de tăieri indirecte de cheltuieli și de venituri excepționale care nu se vor repeta în anii următori. Declarațiile au fost făcute marți, în contextul prezentării datelor privind execuția bugetară și al unei conferințe dedicate evoluției economiei și finanțelor publice din România.

Execuția bugetară din 2026 a redus deficitul, dar economiștii văd riscuri pentru lunile următoare

Execuția bugetară din primele luni ale anului indică o reducere consistentă a deficitului fiscal, însă interpretările privind sustenabilitatea acestei evoluții diferă semnificativ între reprezentanții Guvernului și economiștii independenți.

Profesorul Bogdan Glăvan susține că ajustarea bugetară realizată până în aprilie reprezintă aproximativ 1,7% din PIB și că cea mai mare parte a corecției provine din reducerea cheltuielilor publice. Acesta arată că diminuarea cheltuielilor este legată în special de înghețarea salariilor și pensiilor, ceea ce, în contextul inflației ridicate, echivalează cu o reducere reală a veniturilor populației.

„Ajustarea bugetară este de 1,7% din PIB. Grosul ajustării bugetare vine din reducerea cheltuielilor (cu 1,3% din PIB), în special din înghețarea salariilor și a pensiilor, adică din tăierea lor prin inflație. Mai precis, anvelopa de personal înregistrează o economie de 0,3% din PIB, iar la asistență socială s-a făcut o economie de 0,4% din PIB”, a spus Bogdan Glăvan.

Analistul economic explică faptul că o parte importantă din reducerea cheltuielilor provine și din diminuarea investițiilor realizate din surse naționale. Acesta amintește că în primăvara anului trecut au existat cheltuieli excepționale, inclusiv pentru capitalizarea companiei feroviare care a înlocuit CFR Marfă, plata unor facturi restante și achiziții militare.

„Restul reducerii cheltuielilor vine de la capitolul cheltuielilor de capital (mai mici cu 0,5% din PIB) fiindcă, așa cum a explicat chiar ministerul finanțelor luna trecută, în primăvara lui 2025 s-au înregistrat cheltuieli excepțional de mari: capitalizarea noii companii feroviare de stat care înlocuiește CFR Marfă, facturile restante lăsate de Ciolacu, achiziții militare”, a afirmat economistul.

Creșterea veniturilor fiscale este pusă pe seama taxelor mai mari și a dividendelor retrase din firme

Bogdan Glăvan avertizează că execuția bugetară pozitivă este susținută și de venituri excepționale care ar putea să nu mai existe în anii următori. Potrivit acestuia, majorarea impozitului pe dividende a determinat retrageri masive de bani din companii, ceea ce a crescut temporar încasările statului.

Profesorul de economie mai susține că depunerea Declarației Unice până la termenul limită din aprilie a contribuit suplimentar la veniturile bugetare și că acest efect se va diminua în lunile următoare.

„O părticică din ajustarea bugetară provine de la creșterea veniturilor, unde se înregistrează un plus de 0,4% din PIB care – atenție! – este identic cu cel din aprilie. Deci, deși a mai trecut o lună, „surplusul” față de anul trecut a rămas tot la 0,4% din PIB, înregistrat deja la finalul primului trimestru – e ca și cum statul nu a mai înregistrat nimic în plus în aprilie.

Aceste venituri bugetare mai mari se explică prin scoaterea masivă de bani din firme determinată de creșterea impozitului pe dividende – care nu se va mai repeta anul viitor! De asemenea, se explică și prin depunerea Declarației Unice până pe 15 aprilie, când depunătorii au primit o bonificație – deci va decelera lunile următoare”, a spus Glăvan.

Acesta consideră că unele categorii de venituri fiscale arată deja semne de slăbiciune. În opinia sa, încasările din impozitul pe profit și accize rămân sub așteptări, în ciuda majorării taxelor și a inflației ridicate.

„La impozit pe profit e dezastru, nominal s-a colectat cu doar 1,5% mai mult ca în 2025, adică mult sub inflație. De unde profituri, bre, visați? La accize este același dezastru, s-a colectat aproape cât anul trecut, deși accizele s-au majorat. La TVA s-a colectat mult, într-adevăr, însă este nevoie să treacă mai multe luni pentru a avea o perspectivă istorică mai clară”, a declarat economistul.

Bogdan Glăvan mai afirmă că actuala execuție bugetară nu trebuie interpretată drept o rezolvare definitivă a problemelor fiscale ale României și susține că statul rămâne departe de obiectivul reducerii deficitului sub pragul de 3% din PIB.

„Diverși comentatori consideră execuția bugetară drept senzațională. Am mai spus-o și luna trecută, nu este senzațională, chiar ministerul explică cifrele, este important să privim în viitor, nu în trecut, iar în viitor nu știu dacă vor mai exista economii bugetare la cheltuieli cu personalul sau cu asistența socială, ceea ce înseamnă că am lovit un plafon aici”, a spus el.

Alexandru Nazare susține că execuția bugetară validează ținta de deficit de 6,2% din PIB

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că reducerea deficitului din primele patru luni ale anului reprezintă una dintre cele mai consistente corecții fiscale realizate de România în ultimii ani.

Acesta a afirmat, în cadrul conferinței  de astăzi organizată de CursDeGuvernare.ro, că deficitul a scăzut la 1,17% din PIB, comparativ cu 2,9% în aceeași perioadă a anului trecut.

„La 4 luni de zile, în 2026, am reușit să scădem deficitul la 1,17% (din PIB), față de 2,9% anul trecut. Deci deficitul a scăzut cu 32 de miliarde, ceea ce este o corecție semnificativă, de amploare, nu este doar o corecție de etapă”, a afirmat Alexandru Nazare.

Ministrul consideră că această evoluție consolidează credibilitatea fiscală a României într-o perioadă marcată de incertitudini politice și economice și transmite un semnal pozitiv către agențiile de rating și investitori.

„Ne-a ajutat enorm faptul că execuția la 4 luni se prezintă în acest fel. În primul rând, ne ajută pentru că validează ținta de deficit anuală, de 6,2% din PIB, ne ajută pentru că, într-un peisaj de turbulențe politice importante, traiectoria fiscală rămâne serioasă, solidă, ceea ce, pentru agențiile de rating, în aceste săptămâni, a contat enorm”, a spus ministrul interimar al Finanțelor.

Alexandru Nazare a precizat că deficitul va continua să crească în lunile următoare, pe măsură ce vor fi accelerate plățile prin PNRR și programele naționale, însă consideră că evoluția va rămâne controlată.

„Asta nu înseamnă că acest deficit, în următoarele luni, cu execuția PNRR-ului, cu creșterea plăților pe programele naționale, nu va crește, dar el crește într-un mod ordonat, într-un mod controlat. Ceea ce, pentru investitori, contează foarte mult”, a declarat Nazare.

Investițiile europene au devenit principalul motor al cheltuielilor publice

Ministrul interimar al Finanțelor a explicat că execuția bugetară actuală reflectă și o schimbare importantă în structura investițiilor publice, în condițiile în care fondurile europene și PNRR au devenit principala sursă de finanțare.

Potrivit acestuia, investițiile finanțate din fonduri europene au crescut cu aproximativ 34% față de anul trecut, iar aproape 75% din investițiile realizate în prezent provin din PNRR și fonduri europene.

„Pentru investițiile din fonduri europene, observăm o creștere cu 34%. Rămân cel mai important sprijin pentru economie și observăm și o schimbare în interiorul investițiilor: practic, acum 75% din investiții sunt PNRR și fonduri europene, nu mai sunt fonduri naționale”, a afirmat Alexandru Nazare.

Acesta a mai susținut că reducerea cheltuielilor de capital trebuie interpretată în contextul eliminării practicii de amânare a plăților către anul următor.

„Nu am mai amânat pentru anul următor plățile pentru programele naționale, ci le-am făcut în 2025. La proiectele finanțate din sume reprezentând asistență financiară nerambursabilă, deci grant, avem o creștere semnificativă, aproape o dublare față de anul trecut, cu 4,2 miliarde de lei nominal”, a declarat ministrul.

Principalele date din execuția bugetară aferentă primelor patru luni din 2026:

Indicator	Valoare / Evoluție
Deficit bugetar 2026 (4 luni)	1,17% din PIB
Deficit bugetar 2025 (4 luni)	2,9% din PIB
Deficit bugetar 2024 (4 luni)	3,24% din PIB
Reducere nominală a deficitului	peste 32 miliarde lei
Ajustare bugetară estimată de Bogdan Glăvan	1,7% din PIB
Reducere cheltuieli publice	1,3% din PIB
Economie la cheltuieli de personal	0,3% din PIB
Economie la asistență socială	0,4% din PIB
Reducere cheltuieli de capital	0,5% din PIB
Creștere venituri fiscale	+15,5%
Creștere încasări TVA	aproape +22%
Creștere contribuții sociale	+8,8%
Pondere investiții din PNRR și fonduri europene	75%
Creștere investiții din fonduri europene	+34%
Ținta oficială de deficit pentru 2026	6,2% din PIB