Reforma ANAF crește încasările din TVA cu peste 22% și scade deficitul bugetar. Alexandru Nazare: Sub jumătate fată de anul trecut

Deficitul bugetar al României a scăzut la 1,17% din PIB în primele patru luni ale anului 2026, de la 2,92% în perioada similară din 2025, conform ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Această corecție majoră a fost realizată prin eficientizarea colectării ANAF și accelerarea fondurilor europene, fără a recurge la măsuri de austeritate bugetară, afirmă demnitarul.

Alexandru Nazare anunță o reducere istorică a deficitului: Investițiile publice cresc din fonduri europene

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat marți, 26 mai 2026, pe pagina sa de Facebook, că deficitul bugetar al României a scăzut la mai puțin de jumătate în primele patru luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2025.

Oficialul a catalogat această evoluție drept o puternică corecție bugetară la nivel european, ce marchează redobândirea credibilității fiscale a țării.

Conform datelor execuției bugetare, deficitul a coborât la 1,17% din Produsul Intern Brut (PIB), reflectând o disciplină financiară riguroasă aplicată ferm de la preluarea mandatului său.

În termeni nominali, vorbim despre o scădere de peste 32 de miliarde de lei

Alexandru Nazare a explicat că în primele patru luni din 2025 deficitul bugetar se situa la valoarea de 2,92% din PIB, în timp ce în aceeași perioadă din 2026 acesta a fost redus substanțial la 1,17% din PIB.

În termeni nominali, această ajustare reprezintă o scădere de peste 32 de miliarde de lei, suma diminuându-se de la 55,97 miliarde de lei anul trecut la 23,95 miliarde de lei în prezent.

Ministrul interimar a evidențiat că ritmul alert al ajustării plasează România în rândul statelor Uniunii Europene cu cea mai rapidă reducere a dezechilibrelor bugetare, în contextul în care multe economii vecine se confruntă cu presiuni mari.

La aproape un an de la preluarea mandatului, diminuarea deficitului reprezintă principala țintă economică îndeplinită din programul de guvernare. Nazare a arătat că procesul de consolidare fiscală a constituit una dintre cele mai dificile teme din ultimii ani.

Atingerea acestui obiectiv strategic a solicitat consecvență deplină, decizii ferme și o asumare politică solidă la nivel înalt. În acest sens, demnitarul a precizat că premierul Ilie Bolojan s-a implicat direct în susținerea tuturor măsurilor necesare pentru reașezarea finanțelor pe o traiectorie sustenabilă.

Investiții publice record și reforme majore în colectarea veniturilor prin ANAF

Un aspect central evidențiat este că această corecție bugetară nu s-a realizat prin blocarea investițiilor și nici prin stoparea dezvoltării economice.

Alexandru Nazare a relevat că investițiile publice au depășit 31 de miliarde de lei în primele patru luni ale anului 2026, iar peste 75% din această sumă provine din fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Totodată, plățile destinate proiectelor europene au înregistrat o creștere semnificativă de peste 34% față de anul trecut, generând o schimbare structurală majoră de care România avea nevoie.

Pe partea de venituri, execuția indică o îmbunătățire importantă a disciplinei fiscale. Alexandru Nazare a pus aceste rezultate pe seama unei schimbări de abordare fără precedent în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Veniturile totale ale bugetului au crescut cu 12%, veniturile fiscale s-au majorat cu 15,5%, iar încasările din TVA au înregistrat un avans de 22,4%. În paralel, cheltuielile statului au fost menținute sub un control strict, ajustarea realizându-se prin eficientizare și prioritizare directă, evitându-se tăierea alocărilor pentru dezvoltare.

Vulnerabilitățile din buget și ținta macroeconomică strategică stabilită pentru finalul anului

În ciuda rezultatelor pozitive, ministrul interimar a avertizat că există vulnerabilități pe care România nu le poate ignora. Costurile cu dobânzile continuă să crească puternic, ca efect direct al deficitelor mari acumulate în anii anteriori.

Această situație pune presiune pe buget și limitează spațiul fiscal pentru anii următori, scrie Alexandru Nazare în postarea sa. De asemenea, menținerea investițiilor depinde strâns de capacitatea de a atrage rapid fonduri europene și de a implementa proiectele din PNRR, accelerarea absorbției fiind vitală pentru stabilitatea economică.

Ținta pentru anul 2026 rămâne reducerea deficitului la 6,2% din PIB, pentru a tinde în anii următori către media europeană de 3%.

În final, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a concluzionat ferm că România trebuie să iasă în mod treptat din modelul tradițional bazat pe consum și deficite mari pentru a construi o economie națională modernă, axată pe investiții productive, responsabilitate fiscală și stabilitate pe termen lung, similară economiilor performante.

Postarea integrală a lui Alexandru Nazare

„🔵 Am redus deficitul României la sub jumătate față de aceeaşi perioadă a anului trecut. Este una dintre cele mai puternice corecții bugetare din Europa şi mesajul clar că România îşi redobândeşte credibilitatea fiscală.

Am publicat azi execuția bugetară a României, care arată un deficit redus puternic la 1,17% din PIB în primele 4 luni din an, față de 2,92% în aceeași perioadă din 2025. Practic, o scădere cu peste 32 de miliarde de lei – de la 55,97 miliarde lei anul trecut la 23,95 miliarde lei în 2026.

🔵 Este una dintre cele mai importante corecții bugetare din ultimii ani și un semnal clar că România începe să își recapete credibilitatea fiscală. În același timp, ritmul acestei ajustări fiscale plasează România printre statele europene cu cea mai rapidă reducere a deficitului bugetar în această perioadă, într-un context în care multe economii europene continuă să se confrunte cu presiuni ridicate asupra finanțelor publice.

🔵 La aproape un an de la preluarea actualului mandat, reducerea deficitului reprezintă totodată principala țintă economică îndeplinită din programul de guvernare. Consolidarea fiscală a fost una dintre cele mai dificile teme ale României în ultimii ani, iar îndeplinirea acesteia a necesitat consecvență, decizii ferme și asumare politică la cel mai înalt nivel, prin implicarea directă a premierului Ilie Bolojan în susținerea măsurilor necesare pentru reaşezarea finanțelor publice pe o traiectorie sustenabilă.

🔵 Important este că această ajustare nu s-a făcut prin blocarea investițiilor și nici prin oprirea dezvoltării economice.

Investițiile publice au depășit 31 de miliarde de lei în primele 4 luni ale anului, iar peste 75% sunt finanțate din fonduri europene și PNRR. În același timp, plățile pentru proiectele europene au crescut cu peste 34% față de anul trecut.

Cu alte cuvinte, am redus deficitul, accelerând în acelaşi timp investițiile finanțate din bani europeni. O schimbare structurală majoră, de care România avea nevoie urgent: mai puțină presiune pe bugetul național și mai multe investiții susținute din fonduri europene.

Execuția bugetară publicată azi arată și o îmbunătățire importantă pe partea de venituri și disciplină fiscală. Veniturile totale ale bugetului, obținute printr-o schimbare de abordare fără precedent la ANAF, au crescut cu 12%, veniturile fiscale cu 15,5%, iar încasările din TVA cu 22,4%.

În același timp, cheltuielile statului sunt sub control. Ajustarea începe astfel să fie realizată prin disciplină bugetară, eficientizare și prioritizarea cheltuielilor, nu prin tăierea investițiilor.

🔵 Există însă și vulnerabilități pe care România nu le poate ignora, în perioada următoare.

Costurile cu dobânzile continuă să crească puternic, ca efect al deficitelor mari acumulate în anii anteriori. România plătește astăzi mai mult pentru finanțarea datoriei publice, iar acest lucru pune presiune pe buget și limitează spațiul fiscal pentru anii următori.

De asemenea, menținerea investițiilor depinde într-o măsură tot mai mare de capacitatea de a atrage rapid fondurile europene și de a implementa proiectele din PNRR. Accelerarea absorbției europene nu mai este doar un obiectiv de dezvoltare, ci o condiție esențială pentru stabilitatea economică și bugetară a României.

Execuția la 4 luni transmite însă un mesaj important: România poate realiza consolidare fiscală fără austeritate și fără blocarea investițiilor.

Ținta pentru 2026 rămâne reducerea deficitului la 6,2% din PIB, pentru a putea tinde în anii următorii redresarea până la media europeană de 3% din PIB. Direcția finanțelor publice trebuie menținută ferm prin disciplină fiscală, colectare mai bună, controlul cheltuielilor permanente și accelerarea investițiilor europene. Reducerea deficitului înseamnă dobânzi mai mici pentru România, costuri de finanțare mai reduse pentru economie, mai multă încredere din partea investitorilor și mai mult spațiu pentru investiții, dezvoltare pe termen lung şi stabilitate economică.

România trebuie să iasă treptat din modelul bazat pe consum și deficite mari și să construiască o economie bazată pe investiții, fonduri europene, responsabilitate fiscală și dezvoltare reală. Adică un model de dezvoltare modern și apropiat de economiile europene performante, construit pe investiții productive și stabilitate economică, nu pe dezechilibre și consum alimentat din datorie”, a scris Alexandru Nazare pe pagina sa de Facebook.

Detaliile oficiale de la Ministerul Finanțelor

Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 23,95 mld lei, respectiv 1,17% din PIB, comparativ cu deficitul de 55,97 mld lei (2,92% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025. Astfel, deficitul bugetar s-a redus cu peste 32 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv cu 1,75 puncte procentuale ca pondere în PIB, marcând una dintre cele mai importante ajustări bugetare din ultimii ani.

Comparativ cu ultimii doi ani, execuția bugetară la patru luni indică o schimbare semnificativă de traiectorie în dinamica deficitului bugetar și în structura finanțelor publice. Deficitul bugetar s-a redus de la 3,24% din PIB în primele patru luni din 2024, la 2,92% din PIB în 2025 și la 1,17% din PIB în 2026. În termeni nominali, deficitul a coborât de la 57,3 miliarde lei în 2024 și 56 miliarde lei în 2025, la 23,95 miliarde lei în 2026.

Astfel, după o perioadă în care ajustarea bugetară a fost limitată, execuția din 2026 marchează prima corecție fiscală de amploare, cu o reducere a deficitului de peste 32 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut și de peste 33 miliarde lei comparativ cu anul 2024.

Este relevant faptul că execuția bugetară la patru luni din 2026 se situează inclusiv sub nivelul înregistrat în anul 2023, când deficitul bugetar anual a fost de 5,76% din PIB. Acest lucru confirmă o schimbare importantă de traiectorie fiscală, în condițiile în care presiunile asupra bugetului sunt astăzi semnificativ mai mari decât în urmă cu doi-trei ani. Comparativ cu exercițiile bugetare din 2024 și 2025, când execuțiile finale au depășit nivelurile avute în vedere la construcția bugetară inițială, evoluția din primele patru luni ale anului 2026 indică o aliniere mai bună între execuția efectivă și obiectivul de consolidare fiscală asumat pentru acest an, respectiv ținta de 6,2% din PIB setată ca obiectiv în bugetul aprobat.

Comparativ cu anul 2023, structura bugetului suportă în prezent costuri mult mai ridicate cu dobânzile, pe fondul deficitelor acumulate în anii anteriori și al condițiilor mai restrictive de finanțare. În același timp, România trebuie să accelereze absorbția granturilor și împrumuturilor PNRR într-un ritm mult mai ridicat decât în 2023, având în vedere apropierea termenelor finale de implementare.

Totodată, ajustarea fiscală are loc în condițiile menținerii unui nivel record al investițiilor publice. În anul 2023, investițiile publice totale au fost de aproximativ 100 miliarde lei, cu aproape 65 miliarde lei mai puțin decât nivelul programat în prezent. Prin urmare, execuția bugetară din 2026 indică faptul că România încearcă să realizeze simultan trei obiective dificile: reducerea deficitului bugetar, menținerea unui nivel foarte ridicat al investițiilor publice și accelerarea absorbției fondurilor europene și PNRR, într-un context caracterizat de costuri mai ridicate de finanțare și presiuni economice mai mari decât în anii precedenți.

Rezultatul reflectă două evoluții importante: creșterea veniturilor bugetare, susținută de măsurile fiscale adoptate anul trecut, și menținerea disciplinei pe cheltuielile curente, în special în zona cheltuielilor de personal și a asistenței sociale.

În același timp, investițiile publice au rămas la un nivel ridicat, ajungând la peste 31 miliarde lei în primele patru luni. Aproximativ trei sferturi din aceste investiții sunt finanțate din fonduri europene și PNRR, confirmând rolul fondurilor europene ca principal motor de susținere a economiei într-o perioadă de consolidare fiscală.

Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu peste 34% față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce arată accelerarea absorbției și schimbarea structurii investițiilor publice către proiecte susținute din resurse europene.